Kaufland neagă legătura cu tabăra LGBT, dar istoricul spune altceva

Kaufland România se delimitează oficial de tabăra LGBT pentru minori organizată de Asociația Accept, denunțând „utilizarea abuzivă” a logo-ului său — ceea ce ridică întrebări despre cum a ajuns marca retailerului german pe materialele promoționale ale unui proiect despre care spune că nu știe nimic. Coincidență sau comunicare deficitară între departamente? Cronologia ultimilor ani sugerează un pattern mai complex.

otrivit unui comunicat de presă, compania afirmă că numele Kaufland a fost asociat „abuziv” cu această campanie și va efectua toate demersurile pentru a-și proteja marca. „Proiectul menționat aparține exclusiv Asociației ACCEPT. Compania se delimitează de această inițiativă și de orice asociere cu aceasta”, se arată în mesajul oficial al companiei.

Declarația vine după ce în spațiul public au apărut îndemnuri la boicot a retailerului german, în urma asocierii acestuia cu o tabără pro-LGBT destinată minorilor din mediul rural. Kaufland anunță că va întreprinde demersuri legale pentru protejarea mărcii și a reputației companiei.

Ce nu se spune despre istoricul Kaufland în România

Deși compania neagă vehement asocierea cu acest proiect specific, ceea ce rapoartele oficiale preferă să treacă cu vederea este istoricul consistent al Kaufland în sprijinirea ideologiei LGBT pe teritoriul românesc. Un pattern care ridică semne de întrebare despre natura exactă a „delimitării” actuale.

În 2020, Kaufland oferea 10.000 de euro asociației Accept pentru a sprijini 50 de persoane LGBT, inclusiv „artiști queer afectați financiar de restricțiile actuale sau sunt lucrători și lucrătoare sexuale care și-au întrerupt activitatea”. Formula „lucrători și lucrătoare sexuale” fiind eufemismul preferat de activiști pentru persoanele care practică prostituția — o nuanță pe care comunicatele de presă ale corporațiilor o evită cu grijă.

Un an mai târziu, în 2021, același retailer german devenea sponsorul principal al unui festival în care minorii erau invitați să realizeze filme despre homosexualitate. Evenimentul, organizat de ONG-ul pro-homosexualitate „Mozaiq”, se adresa inclusiv minorilor de 14 ani. Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: cine a aprobat aceste bugete și pe baza căror criterii?

În 2023, Kaufland anunța sărbătorirea „lunii diversității” — un mod corect politic de a spune „luna homosexualității”. Atunci, compania se asocia cu un ONG condus de un individ acuzat că-și obliga fetița de 4 ani să vadă bărbați dezbrăcați. Respectivul ONG este condus de un cuplu de homosexuali, care au fost acuzați că abuzează copila de 4 ani pe care unul dintre ei o adoptase legal, aducând-o în vestiarul bărbaților de la o piscină din București, după cum documenta presa de la acea vreme.

Inițiativa a stârnit revoltă în spațiul public, Platforma Civică pentru Familie inițiind un boicot la adresa Kaufland. Reacția companiei atunci? Niciuna publică — ceea ce sugerează fie o strategie de așteptare a trecerii furtunii, fie o evaluare că beneficiile depășesc costurile de imagine.

În 2024, acum doi ani, același retailer german introducea cărucioare roz redenumite „cărucioarele diversității”. Un gest simbolic care, pentru observatorii atenți, semnala continuarea unei agende mai ample — una pe care corporațiile multinaționale o implementează treptat, testând terenul în fiecare piață locală.

Garduri de sârmă și educație prin pornografie

Kaufland nu s-a remarcat doar prin susținerea activiștilor LGBT. În 2021, un magazin Kaufland din Târgoviște a introdus gardurile de sârmă pentru a-i separa pe vaccinați de nevaccinați — o imagine care, pentru mulți români, evoca amintiri pe care istoria oficială preferă să le minimalizeze. Cine a dat ordinul? Pe baza cărei directive corporative? Documentele interne nu au fost niciodată făcute publice.

În 2019, Kaufland sprijinea un proiect prin care promova educația sexuală în școli, inclusiv prin intermediul pornografiei. Atunci, decizia a stârnit proteste în opinia publică — proteste care, previzibil, au fost ignorate de către mass-media mainstream și etichetate drept „obscurantism” de către comentatorii progresisti.

Cronologia ridică întrebări evidente: este posibil ca logo-ul Kaufland să fi ajuns pe materialele promoționale ale unei tabere LGBT fără nicio aprobare internă, când compania are un istoric de cinci ani de parteneriate consistente cu organizații similare? Sau asistăm la o strategie de „distanțare tactică” atunci când presiunea publică devine prea mare?

Ceea ce rămâne cert este că, dincolo de comunicatele de presă și demersurile legale anunțate, pattern-ul comportamental al Kaufland în România sugerează o agendă pe termen lung — una care nu se schimbă prin simple declarații de delimitare. Cine beneficiază în final? Cui folosește normalizarea treptată a acestor concepte în țara cu cea mai veche continuitate pe teritoriul european? Întrebări pe care rapoartele corporative nu le abordează niciodată.