Washington și Virginia cer în justiție oprirea arcului lui Trump

istrictul Columbia și statul Virginia au depus pe 31 octombrie o acțiune în justiție prin care cer oprirea construcției unui arc de triumf de 76 de metri înălțime, planificat la Memorial Circle, lângă Washington. Procurorii generali Brian Schwalb și Jay Jones au cerut unei instanțe federale emiterea unui ordin de restricție temporară împotriva Serviciului Parcurilor Naționale, a Departamentului de Interne și a conducerii acestora, Jessica Bowron și Doug Burgum.

Momentul depunerii plângerii nu este întâmplător: administrația Trump a declarat că lucrările ar putea începe chiar pe 5 noiembrie, ziua în care Comisia Națională de Planificare a Capitalei urmează să discute aprobarea finală a proiectului, cu condiția ca și Departamentul de Interne să emită propria decizie definitivă. Potrivit plângerii, orice prejudiciu ireparabil ar urma să înceapă „din momentul în care pârâții încep săpăturile”.

Opt capete de acuzare

Documentul depus în instanță conține opt capete de acuzare, printre care presupuse încălcări ale Legii procedurilor administrative, ale Legii naționale privind politica de mediu și ale Legii naționale privind conservarea patrimoniului istoric. Potrivit relatărilor preluate din presa americană, plângerea susține și că arcul ar depăși limita de înălțime impusă clădirilor din zonele comerciale ale Washingtonului, stabilită de regulă la aproximativ 40 de metri, și că proiectul nu ar fi fost autorizat de Congres, așa cum ar cere legea federală privind lucrările comemorative.

Cele două jurisdicții susțin, de asemenea, că șantierul ar bloca traficul dintre Districtul Columbia și Virginia, ar pune presiune pe serviciile de urgență, ar deversa apă pluvială în râul Potomac și ar obstrucționa perspectiva vizuală dintre Lincoln Memorial și Arlington House.

„În graba lor de a începe lucrările la Arc, pârâții au făcut doar gesturi pe jumătate pentru a respecta aceste cerințe”, au scris avocații în document, citați de presa americană.

Procurorul general Brian Schwalb a declarat că începerea construcției ar provoca „un prejudiciu grav, imediat și ireparabil pentru District și pentru locuitorii săi”. Omologul său din Virginia, Jay Jones, a numit proiectul „un proiect de vanitate ilegal”. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a replicat că structura va deveni „unul dintre cele mai iconice repere” din lume, în timp ce Serviciul Parcurilor și Departamentul de Interne nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit presei citate.

O judecătoare pune întrebări despre graba administrației

Acțiunea comună a Districtului Columbia și a Virginiei vine la o zi după ce un alt dosar, depus de veterani de război, a ajuns în fața justiției. La audierea din 30 octombrie, judecătoarea federală Tanya Chutkan nu a pronunțat o decizie, dar a spus că va acționa rapid și a adresat întrebări directe reprezentanților guvernului privind urgența proiectului.

„Care ar fi prejudiciul pentru guvern dacă ar aștepta trei sau patru luni? De ce graba de a ridica acest arc?”, ar fi întrebat judecătoarea, potrivit relatărilor din sala de judecată, care au citat-o și întrebând dacă dorința principală a președintelui ar fi aceea de a „înfrumuseța orașul într-un mod spectaculos”.

Avocatul Departamentului de Justiție, Robert Stander, a argumentat că reclamanții nu ar avea calitate procesuală, întrucât planurile nu vor fi finale decât după ce comisia de planificare se va pronunța. Judecătoarea Chutkan a ripostat, potrivit acelorași relatări, întrebând ce ar constitui „acțiune finală a unei agenții” dacă nu momentul în care buldozerele încep să sape pământul.

Argumentul securității naționale

Justificarea legată de securitatea națională a apărut relativ recent în dezbaterea publică. Președintele Trump scrisese în septembrie, pe platforma sa Truth Social, că structura ar urma să „adăpostească, depoziteze și permită utilizarea rapidă a unui număr mare de drone, plus lunetiști, atât pe acoperiș, cât și în zonele de platou”.

Într-un document depus la instanță pe 28 octombrie, secretarul pentru Apărare Pete Hegseth a descris arcul drept „o oportunitate generațională pentru apărarea națională” în fața atacurilor cu drone, iar secretarul Securității Interne, Markwayne Mullin, a susținut că structura ar ajuta Serviciul Secret să protejeze oficiali de rang înalt, potrivit presei americane.

Proiectul face în prezent obiectul a trei acțiuni în justiție. Prima, depusă în februarie de trei veterani ai războiului din Vietnam și de istoricul de arhitectură Calder Loth, susține că lucrarea ar necesita aprobarea Congresului. A doua, depusă pe 8 octombrie de consiliul comitatului Arlington, invocă probleme de trafic, siguranță publică și conservare istorică; un purtător de cuvânt al Casei Albe a calificat acest demers drept „nefondat și dilatoriu”, susținând că administrația a respectat „cu rigurozitate toate cerințele procedurale și legale”.

Lucrările au avansat rapid din punct de vedere administrativ. Secretarul Interimelor Doug Burgum anunțase pe 3 septembrie că excavarea pentru ceea ce a numit „Marele Arc de Triumf și Platforma de Observație Militară” urma să înceapă în decurs de două săptămâni. Comisia pentru Arte Frumoase, ai cărei membri sunt toți numiți de Trump, a oferit deja o aprobare preliminară, iar comisia de planificare a validat până acum doar planurile inițiale. Documentul guvernamental de 106 de pagini, depus pe 30 octombrie, include o statuie din bronz a Statuii Libertății, o platformă de observație și un „acoperiș ocupat”.

La 76 de metri înălțime, arcul ar urma să aibă aproximativ jumătate din înălțimea Monumentului Washington, dar ar depăși Arcul de Triumf din Paris.