Studiu: folosirea AI timp de 10 minute reduce perseverența mentală
olosirea unui instrument de inteligență artificială chiar și pentru doar zece minute poate afecta măsurabil capacitatea unei persoane de a persevera în rezolvarea unor probleme dificile, potrivit unui studiu prezentat la Conference on Language Modeling, realizat de cercetători de la MIT, Oxford, Carnegie Mellon, UC Berkeley și UCLA.
Lucrarea, intitulată „AI Assistance Reduces Persistence and Hurts Independent Performance”, a testat comportamentul mai multor grupuri de participanți puși să rezolve probleme de matematică și teste de comprehensiune a textului, cu și fără asistență din partea unui program de inteligență artificială.
Ce a arătat experimentul
Într-un prim experiment, 354 de participanți au fost împărțiți în două grupuri care trebuiau să rezolve 15 probleme cu fracții. Un grup a lucrat fără ajutor, celălalt a putut folosi AI pentru primele 12 probleme, după care asistența a fost retrasă. Potrivit cercetătorilor, grupul care a beneficiat inițial de AI a avut rezultate mai bune cât timp a avut acces la instrument, dar performanța sa a scăzut semnificativ imediat ce asistența a fost eliminată.
Un tipar similar a apărut într-un al doilea experiment, cu 667 de participanți: cei care se obișnuiseră cu ajutorul AI au tins să renunțe mai repede sau să dea răspunsuri greșite după ce sprijinul a dispărut, în timp ce grupul care nu folosise deloc AI a dus problemele până la capăt și a obținut rezultate mai bune pe termen lung. Rezultate asemănătoare au fost raportate și într-un al treilea experiment, cu 201 participanți, de această dată pe teste de comprehensiune a textului de tip SAT.
Autorii studiului atrag atenția, într-un citat redat de comunicatul de presă al UC Berkeley, că actualele sisteme de inteligență artificială diferă de colaboratorii umani eficienți: „Cei mai buni colaboratori mențin un echilibru între a ajuta și a încuraja autonomia; ei știu când să nu ajute”.
O schimbare mai rapidă decât la tehnologiile anterioare
Autorul și informaticianul Cal Newport, comentând aceste rezultate, susține că fenomenul se deosebește de efectele cognitive observate anterior la smartphone-uri, care au apărut treptat, în ani de zile. Potrivit lui Newport, „impactul negativ [al AI] este imediat”, iar confortul oferit de evitarea efortului mental devine rapid atât de atractiv încât gândirea susținută începe să pară intolerabilă, afirmă el.
Rămâne neclar, potrivit chiar autorului studiului citat de Newport, dacă aceste efecte sunt permanente sau dacă persoanele afectate și-ar putea recupera performanța după o perioadă de timp petrecută fără acces la instrumente de AI. Cercetătorii nu au testat încă acest scenariu.
Discuția privind efectele inteligenței artificiale asupra gândirii independente se adaugă unei dezbateri publice mai largi, alimentată și de popularitatea termenului „brain rot”, desemnat cuvântul anului 2024 de dicționarul Oxford, pe fondul îngrijorărilor legate de efectele consumului digital intens asupra capacității de concentrare.