Moartea lui Dan Mureșan la Nairobi: fapte, ipoteze și zvonul otrăvirii

onsultantul politic român Dan Mureșan, în vârstă de 31 de ani, a fost găsit mort la Nairobi pe 8 septembrie 2012, potrivit comunicării transmise la acea vreme de Ministerul Afacerilor Externe. Șase ani mai târziu, în contextul scandalului Cambridge Analytica, numele său a revenit în atenția publică odată cu o ipoteză neconfirmată potrivit căreia ar fi putut fi otrăvit.

Ce a confirmat MAE în 2012

Potrivit informațiilor transmise presei în 2012, Ambasada României la Nairobi a fost anunțată de un coleg al lui Mureșan că acesta fusese găsit decedat într-un apartament din capitala Kenyei. Trupul a fost dus la morgă pentru necropsie, iar misiunea diplomatică a cerut autorităților locale date despre împrejurările morții și a sprijinit familia pentru repatriere. MAE a precizat atunci că tânărul nu se înregistrase la ambasadă și lucra pentru o companie britanică prezentată drept una de telecomunicații.

Aceste informații inițiale nu conțineau o acuzație de omor și nici o cauză medicală stabilită public. În relatările apărute ulterior, locul decesului a fost descris uneori ca o cameră de hotel, nu ca un apartament. Diferența există, dar nu constituie prin ea însăși o dovadă a vreunei infracțiuni — poate proveni din informații incomplete sau din modul în care diverse surse au descris locuința temporară a victimei.

Legătura cu SCL Group, înainte de Cambridge Analytica

În 2018, fostul angajat Christopher Wylie a declarat în fața unei comisii a Camerei Comunelor din Marea Britanie că postul pe care avea să-l ocupe la SCL Group devenise liber după moartea predecesorului său în Kenya. Potrivit lui Wylie, Dan Mureșan lucra pentru campania electorală a lui Uhuru Kenyatta, înaintea alegerilor prezidențiale kenyene din 2013. Wylie a precizat explicit că, la data morții, Cambridge Analytica nu exista încă — entitatea implicată era SCL, grupul din care avea să se desprindă ulterior compania devenită cunoscută pentru utilizarea datelor alegătorilor.

Un raport comandat în 2018 chiar de conducerea Cambridge Analytica, redactat de avocatul britanic Julian Malins, l-a descris pe Mureșan drept responsabil de operațiuni electorale și a confirmat activitatea sa în Kenya. Documentul folosește retrospectiv denumirea companiei și nu poate fi tratat ca o anchetă independentă, din moment ce autorul fusese angajat chiar de firma care încerca, la acel moment, să răspundă public acuzațiilor împotriva sa.

De unde a pornit ipoteza otrăvirii

În aceeași audiere parlamentară, Wylie a relatat că auzise, în interiorul companiei, versiuni potrivit cărora o înțelegere comercială ar fi eșuat, iar unele persoane ar fi suspectat că Mureșan fusese otrăvit. A menționat și un zvon potrivit căruia poliția ar fi fost plătită să nu intre într-o cameră timp de 24 de ore. Wylie a subliniat însă clar limitele propriei mărturii: nu se afla în Kenya la momentul respectiv și nu putea confirma relatările, pe care le-a prezentat drept speculații circulate în mediul companiei.

După publicarea declarațiilor sale, ipoteza a căpătat o circulație mult mai largă decât justifica prudența inițială a martorului. Formulările condiționate au fost adesea simplificate în titluri, iar o posibilitate neconfirmată a ajuns să fie prezentată, în unele relatări, ca un fapt stabilit.

Ce spune raportul care contestă suspiciunea de otrăvire

Raportul comandat de Cambridge Analytica susține că persoanele apropiate cazului — poliția kenyeană, familia și reprezentanți diplomatici — nu au considerat, la momentul respectiv, că Mureșan ar fi fost ucis. Potrivit aceluiași document, rezultatul autopsiei nu ar fi indicat o moarte violentă, iar autorul menționează și consumul de alcool din seara precedentă decesului. Este cea mai clară contestare documentară a ipotezei otrăvirii disponibilă public, însă provine dintr-un raport plătit chiar de compania vizată de acuzații, iar documentul medical integral nu a fost făcut public.

Fostul ambasador al României în Kenya a explicat ulterior că familia lui Dan Mureșan a cerut ca motivul exact al decesului să rămână privat — o alegere legitimă, dar care, combinată cu absența unei concluzii medicale publice, a lăsat loc speculațiilor ulterioare.

Ce este fapt, ce este ipoteză și ce a devenit legendă

Este un fapt stabilit că Dan Mureșan a murit la Nairobi în septembrie 2012, în timp ce lucra în consultanță politică pentru rețeaua SCL, în contextul campaniei electorale kenyene. Otrăvirea rămâne o ipoteză, transmisă lui Wylie de alte persoane și prezentată chiar de el drept neverificată: “nu puteam confirma povestea”, a declarat Wylie, potrivit relatărilor din audierea parlamentară din 2018. Legenda apare atunci când această ipoteză este tratată drept certitudine, iar discrepanțele dintre relatările succesive sunt interpretate automat ca dovezi ale unei operațiuni ascunse.

Dosarul rămâne incomplet pentru public nu pentru că ar exista o probă cunoscută de omor, ci pentru că documentul medical decisiv nu a fost publicat integral. În lipsa unor acte oficiale noi, concluzia prudentă este că moartea este reală, contextul politic este confirmat prin mai multe surse, iar zvonul otrăvirii are o origine identificabilă — dar nu și o probă publică.