economie libera

Harta demenței din SUA: enigma „centurii”

T
⏱ 5 min de citit

e-ai întrebat vreodată de ce unele state americane înregistrează aproape de două ori mai multe cazuri de demență decât altele, deși populația lor nu este neapărat mai în vârstă? Un studiu bazat pe înregistrările Medicare, citat de Daily Mail, a scos la iveală o hartă tulburătoare a diagnosticelor de Alzheimer și alte forme de demență în rândul americanilor peste 65 de ani, iar explicația oficială — îmbătrânirea populației — pare să fie doar o parte a poveștii.

Peste șapte milioane de americani trăiesc în prezent cu boala Alzheimer, iar numărul este estimat să se dubleze în următorii 25 de ani. Dar piesa care nu se leagă e alta: șapte dintre cele 11 state cunoscute drept „centura accidentelor vasculare cerebrale” se regăsesc și printre cele 15 state cu cele mai ridicate rate de demență raportate.

Ce spune versiunea oficială

Potrivit neurologului Adam de Havenon, de la Universitatea Yale, suprapunerea dintre harta demenței și cea a accidentelor vasculare cerebrale nu este întâmplătoare. „Când te uiți la această hartă, zona unde demența e cea mai răspândită se suprapune aproape perfect cu centura accidentelor vasculare”, a declarat el pentru Daily Mail.

Explicația oficială ține de factorii de risc cardiovascular — obezitate, diabet, hipertensiune — cunoscuți ca precursori atât ai accidentelor vasculare, cât și ai demenței. Florida și Texas conduc clasamentul ratelor de diagnosticare, în timp ce New York ocupă locul cinci, iar California locul nouă.

Piesa care nu se leagă

Aici apare însă un detaliu greu de explicat prin simpla logică a vârstei: Vermont, Maine și New Hampshire — state cu unele dintre cele mai îmbătrânite populații din America — raportează rate comparativ scăzute de demență. Dacă vârsta ar fi singurul factor decisiv, aceste state ar trebui să fie în fruntea clasamentului, nu la coadă.

Cercetătorii au identificat și o asociere neașteptată: comitatele cu o concentrație mai mare de restaurante fast-food tind să raporteze rate mai ridicate de diagnosticare a demenței. „Sună ciudat, nu ne gândim de obicei la asta, dar faptul că locuiești sau nu aproape de un local fast-food îți influențează riscul”, a explicat de Havenon. Cercetătorul subliniază însă că legătura nu demonstrează o cauzalitate directă, ci doar o corelație statistică.

Ce cred susținătorii teoriei

Unii cercetători susțin că harta reală a demenței din SUA ar putea fi complet distorsionată de accesul inegal la sistemul medical. New York și California, state cu acces mai bun la medici specialiști, ar putea înregistra mai multe cazuri pur și simplu pentru că acolo boala este diagnosticată mai des, nu neapărat pentru că apare mai frecvent.

„Pentru aceste state, e probabil ca locuitorii să aibă acces mai bun la servicii medicale și medici, așa că și cazurile de demență sunt mai ușor de diagnosticat. Nimeni nu știe prevalența reală a demenței în SUA, cifrele pe care le folosim aici sunt estimări”, a mai spus de Havenon.

Fenomenul ar putea fi invers în statele rurale, precum Alaska sau Montana, unde accesul limitat la medici și specialiști ar putea lăsa multe cazuri nediagnosticate, micșorând artificial ratele raportate oficial.

Ce răspund scepticii

Scepticii atrag atenția că o corelație geografică, oricât de izbitoare ar părea pe hartă, nu înseamnă automat o cauză comună. Factorii socio-economici, alimentația, accesul la servicii medicale și chiar modul în care statisticile sunt colectate pot distorsiona semnificativ comparațiile dintre state. Potrivit unui raport din 2024 al Comisiei Lancet, aproximativ 45% dintre cazurile de demență la nivel mondial ar putea fi prevenite sau întârziate prin controlul unor factori de risc modificabili — obezitatea, diabetul, hipertensiunea, fumatul și sedentarismul.

Cercetătorii testează și intervenții cu costuri reduse. Într-un studiu-pilot derulat la Centrul Medical al Universității din Kansas, 20 de pacienți cu Alzheimer au primit zilnic 20 de grame de creatină monohidrat, timp de opt săptămâni. Nivelul de creatină din creier a crescut cu 11%, iar scorurile la testele de memorie de lucru și cogniție generală s-au îmbunătățit. Studiul nu a avut un grup placebo, iar cercetătorii avertizează că sunt necesare trialuri mai ample înainte de a trage concluzii ferme.

Ce rămâne neexplicat

Rămâne întrebarea esențială: cât din harta demenței americane reflectă o boală reală, mai răspândită în anumite regiuni, și cât reflectă doar diferențele în sistemul de sănătate, în accesul la diagnostic și în modul de raportare a datelor? Cazul public al actorului Bruce Willis, diagnosticat cu demență frontotemporală în 2023, a adus această boală în atenția publicului larg, dar misterul statistic din spatele hărții rămâne deschis. Nimeni, nici măcar cercetătorii citați, nu susține că are răspunsul complet. Judecă singur ce crezi că explică mai bine diferențele uriașe dintre statele americane.

adevăruri.ro este partener LIXRA Media Intelligence Network