De ce californienii plătesc cu 68% mai mult la pompă decât texanii
economie libera

De ce californienii plătesc cu 68% mai mult la pompă decât texanii

A
⏱ 4 min de citit

i observat vreodată că două state americane, ambele bogate în petrol, ambele cu ieșire la ocean, pot avea prețuri la benzină complet diferite? În California, un galon de benzină a costat recent 5,583 dolari. În Texas, aceeași cantitate s-a vândut cu 3,318 dolari. Diferența: 2,265 dolari pe galon, adică cu 68% mai mult pentru californieni. Potrivit datelor publicate de American Automobile Association (AAA) și analizate de publicația americană ZeroHedge, decalajul nu e întâmplător, ci rezultatul unor decizii de politică economică acumulate în ultimul deceniu.

Președintele american Donald Trump anticipase o scădere a prețurilor la carburanți. Scăderea a venit, dar nu i-a prins pe toți americanii la fel. Datele arată că reducerile de preț din cele unsprezece zile de după alegerile din noiembrie 2026 au fost semnificativ mai mici în statele administrate predominant de democrați față de cele conduse de republicani.

Ce spune analiza datelor

Dintre cele 25 de state americane cu cele mai mari prețuri la pompă, 15 – adică 60% – au fost conduse majoritar de legislaturi democrate între 2016 și 2025. Cele mai scumpe cinci state din Statele Unite – Hawaii, California, Nevada, Washington și Oregon – sunt toate state cu legislaturi predominant democrate. În același timp, din cele mai ieftine 25 de state, 21 (84%) au fost guvernate de republicani, iar toate cele 16 state cu cele mai mici prețuri au fost administrate republican.

Analiza recunoaște și factori independenți de culoarea politică: Hawaii este o insulă, iar costurile de transport maritim umflă automat prețurile. Geografia internă ar putea explica parțial situația din Utah, Idaho sau Arizona.

Piesa care nu se leagă: aceleași resurse, prețuri diferite

California și Texas au ceva în comun – ambele sunt state producătoare de petrol, cu acces la rute majore de transport maritim. Și totuși, prețurile diverg masiv. Aici intervine istoria industrială a celor două state.

California avea 43 de rafinării operaționale la începutul anilor 1980. La începutul lui 2026, mai rămăseseră doar 12 – o scădere de 72%, potrivit datelor Administrației pentru Informații Energetice (EIA) a SUA. Producția zilnică de țiței s-a prăbușit cu 77%, de la 1,08 milioane de barili în 1985 la doar 245.000 în august 2026.

Texas a urmat drumul opus. Producția de petrol a crescut de la aproximativ 2,49 milioane de barili pe zi în 1982 la un record de 5,76 milioane de barili în 2025 – o creștere de peste 130%. Statul produce acum peste 40% din țițeiul american, deși și-a redus numărul de rafinării de la 65 la 34, cele rămase fiind însă mult mai mari.

Ce cred susținătorii teoriei costurilor de reglementare

Potrivit analizei American Thinker, preluate de ZeroHedge, programul californian de comercializare a emisiilor de carbon (“cap-and-trade”) și Standardul pentru Combustibili cu Conținut Scăzut de Carbon ar adăuga costuri suplimentare de conformitate. Formula specială de benzină impusă în California ar fi, de asemenea, mai scumpă de produs și mai greu de importat.

Potrivit estimărilor Western States Petroleum Association din noiembrie 2026, taxele, taxele speciale și costurile estimate de conformitate cu programele climatice ar adăuga aproximativ 1,46 dolari pe galon în California, din care circa 50 de cenți ar fi atribuibili programelor climatice ale statului. La asta se adaugă o acciză de stat de 63,4 cenți pe galon, o taxă pentru rezervoarele subterane de 2 cenți, taxe de vânzare și acciza federală de 18,4 cenți.

În Texas, acciza de stat este de doar 20 de cenți pe galon. Adăugând acciza federală, texanii plătesc 38,4 cenți pe galon în total din taxe pe benzină, fără programele de comercializare a emisiilor sau standardele de combustibil cu carbon redus pe care le are California.

Ce rămâne neexplicat

Analiza citată ridică și o întrebare pentru viitor: ce se întâmplă atunci când locuitori din statele cu prețuri mari se mută în statele mai ieftine, atrași tocmai de politicile care au ținut costurile scăzute? Autoarea materialului, Andrea Widburg, scrie că acei “refugiați economici” ar risca să repete, în noile lor state de adopție, aceleași politici pe care tocmai le-au părăsit – un fenomen pe care îl asociază cu evoluția recentă a Colorado.

Rămâne de văzut dacă alegerile din 2026, care au schimbat raportul de forțe politice în unele state – inclusiv în Texas – vor altera această hartă a prețurilor în anii următori. Datele de până acum arată un tipar clar, dar cauzele exacte – cât ține de geografie, cât de reglementare și cât de alți factori economici – rămân un subiect deschis de dezbatere pentru economiști și analiști.

adevăruri.ro este partener LIXRA Media Intelligence Network