adevăruri ascunse

Enigma metroului bucureștean: povestea celor 47 de ani de istorie

T
⏱ 4 min de citit

e-ai întrebat vreodată de ce, în plin Război Rece, când toate celelalte capitale din blocul comunist rulau pe șine ruse, Bucureștiul a ales să-și construiască propriul metrou, cu garnituri produse integral în țară? Pe 19 noiembrie 1979, la ora stabilită, primele trenuri au intrat în stațiile unui oraș care abia își descoperea subteranele. Povestea are detalii pe care puțini le mai țin minte astăzi.

Primul tronson, Semănătoarea–Timpuri Noi, cuprindea șase stații. Abia doi ani mai târziu, în 1981, rețeaua s-a extins spre Republica, iar în 1983 a apărut magistrala Eroilor–Industriilor. Crângași a fost dată în folosință în 1984, iar de acolo lucrurile s-au complicat: Magistrala 2 a fost inaugurată în etape, bucată cu bucată, între 1986 și 1989, cu stații finalizate la ani distanță una de alta — Constantin Brâncoveanu în aprilie 1986, Tineretului în 1988, Piața Română abia în noiembrie 1988, Basarab în 1992.

Ce spune versiunea oficială

Oficial, construcția metroului a fost un proiect de anvergură al statului, menit să rezolve o problemă reală de transport într-un oraș în continuă extindere. Magistrala 4, Gara de Nord 2–1 Mai, a fost finalizată în anul 2000, iar ultimele patru stații din Magistrala 3 au fost deschise abia în 2008, moment în care autostrăzile A1 și A2 au fost, în sfârșit, conectate la rețeaua subterană.

Piesa care nu se leagă

Dacă ritmul construcției metroului te nedumerește, nu ești singurul. Prima magistrală construită integral după 1989, Răul Doamnei–Eroilor 2, a fost programată pentru 2017, la aproape trei decenii de la căderea regimului comunist. Între timp, planurile pentru o linie spre Otopeni sau pentru o legătură între Voluntari și Calea Rahovei au rămas, ani la rând, doar pe hârtie. Se spune că „aventurile de tip Dorel la pătrat” ale tronsonului Drumul Taberei ar fi un exemplu elocvent al felului în care proiectele mari de infrastructură se pot întinde pe decenii întregi.

Un alt detaliu care intrigă: până în 1995, la metrou se intra cu monede. Abia după aceea au apărut cartelele. Iar înainte de 1990, unele trenuri circulau cu doar patru vagoane, nu șase — un amănunt anunțat călătorilor cu doar câteva secunde înainte ca trenul să intre în stație.

Garniturile 100% românești și ce a urmat

Fostul conducător al României, Nicolae Ceaușescu, ar fi cerut explicit ca pe liniile de metrou să circule exclusiv vagoane produse în țară — o decizie neobișnuită față de alte state comuniste, unde circulau garnituri rusești. După anul 2000, peisajul s-a schimbat: au apărut trenurile Bombardier, produse în Suedia, urmate de cele CAF, din Spania. Acestea din urmă au avut, potrivit relatărilor, probleme tehnice încă de la început, unele garnituri neîncăpând în anumite stații de pe Magistrala 2, printre care Piața Romană. Acolo mai pot fi văzute și astăzi urmele unor bariere de protecție scoase ulterior, acolo unde trenurile opreau doar în spațiile libere.

Nume schimbate, urme ale trecutului

După 1990, mai multe stații și-au schimbat numele, păstrând totuși urme ale istoriei lor. Depoul IMGB a devenit Berceni, IMGB a devenit Dimitrie Leonida, Pieptănari a devenit Eroii Revoluției, Armata Poporului a devenit Lujerului, Industriilor a devenit Preciziei, Leontin Sălăjan a devenit Nicolae Grigorescu, iar Semănătoarea a devenit Petrache Poenaru. Stația Muncii a fost redenumită în 1991 „Ing. Costin Georgian”, în memoria celui care a proiectat rețeaua de metrou bucureștean și a fost primul director al actualei companii care administrează metroul, decedat chiar în acel an.

Ce rămâne neexplicat

Astăzi, rețeaua numără 52 de stații, iar cea mai recentă adăugare este stația „Tudor Arghezi”. Dar întrebarea rămâne deschisă: de ce un proiect inaugurat cu atâta fast în 1979, menit să demonstreze capacitatea industrială a țării, a avut nevoie de aproape jumătate de secol pentru a ajunge la forma de azi, cu extinderi amânate și planuri rămase, uneori, doar pe planșetă? Judecă singur ce spune acest ritm despre felul în care se construiește, la noi, o infrastructură menită să dureze generații.

adevăruri.ro este partener LIXRA Media Intelligence Network