Cutremurul de 5,7 grade și umbra seismului din 1977
adevăruri ascunse

Cutremurul de 5,7 grade și umbra seismului din 1977

U
⏱ 4 min de citit

n cutremur de 5,7 grade pe scara Richter a zguduit România în toiul nopții, la ora 02:49, trezind oameni din somn în Capitală și în alte orașe. Potrivit Institutului Național de Fizică a Pământului, seismul s-a produs în zona Covasna, la o adâncime de 120,8 kilometri, epicentrul fiind situat la 44 de kilometri est de Sfântu Gheorghe, 61 de kilometri est de Brașov și 66 de kilometri sud de Focșani.

Unda de șoc nu s-a oprit la granițele țării. Cutremurul a fost resimțit și în Bulgaria, și în Republica Moldova, semn al puterii cu care Vrancea, zona seismic cea mai activă din România, continuă să-și reamintească de prezența ei.

Alerta de pe telefon, cu câteva secunde înainte

Mulți dintre cei care au simțit cutremurul povestesc că telefoanele au sunat înainte ca podeaua să înceapă să tremure. Sistemul de alertă seismică a trimis notificări cu câteva secunde înainte ca unda să ajungă la suprafață în Capitală — un interval scurt, dar suficient pentru ca oamenii să înțeleagă ce urmează să se întâmple.

E un detaliu care spune multe despre cum a evoluat relația noastră cu fenomenul seismic: nu-l putem opri, dar am învățat, în sfârșit, să-l anticipăm cu câteva clipe prețioase.

Umbra lungă a anului 1977

Orice cutremur resimțit puternic în România readuce, inevitabil, în discuție seismul de referință al ultimei jumătăți de secol: cel din 4 martie 1977. Pe 4 martie 2027 se vor împlini 50 de ani de la acel dezastru, considerat cel mai devastator din istoria recentă a țării.

Cutremurul din 1977 s-a produs la ora 21:22, a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter și a durat aproximativ 56 de secunde — un interval scurt în care s-a schimbat radical felul în care România a privit siguranța construcțiilor. Datele oficiale ale vremii arată un bilanț sumbru: 1.578 de persoane și-au pierdut viața, dintre care aproximativ 90% în București, iar alte 11.321 au fost rănite, majoritatea din cauza prăbușirii clădirilor.

Peste 32.900 de locuințe au fost distruse sau avariate grav, iar 763 de unități industriale au fost afectate. Din cele 40 de județe ale țării, 23 au resimțit pagube majore. Un raport al Băncii Mondiale din 1978 estima pierderile economice la aproximativ 2 miliarde de dolari, din care 70% doar în Capitală. Nici vecinii nu au fost cruțați: în Bulgaria s-au înregistrat pagube materiale și peste 120 de morți.

Ce rămâne neexplicat pentru cei care trăiesc în zona seismică

Te-ai întrebat vreodată de ce Vrancea rămâne, an după an, una dintre cele mai imprevizibile zone seismice din Europa? Cercetătorii știu de mult că adâncimea neobișnuit de mare a cutremurelor vrâncene — adesea peste 100 de kilometri, ca în cazul seismului recent de 5,7 grade — face ca undele să se propage pe suprafețe uriașe, resimțite la sute de kilometri distanță, în timp ce la suprafață pagubele pot fi, paradoxal, limitate.

Ce nu poate prezice încă nimeni, nici cu toată tehnologia de alertare de astăzi, este momentul exact al următorului cutremur major. Seismologii vorbesc despre o probabilitate statistică, nu despre o dată certă — iar asta lasă loc pentru întrebarea care revine de fiecare dată când pământul se mișcă noaptea: suntem pregătiți pentru următorul 1977?

Răspunsul, spun specialiștii, nu stă în predicție, ci în construcții consolidate și în educație seismică. Dar până atunci, fiecare cutremur resimțit puternic rămâne o reamintire tăcută a celui din urmă cu aproape cinci decenii.

adevăruri.ro este partener LIXRA Media Intelligence Network