Motorina la 6 dolari: de ce Trump activează puteri de război

ând un guvern ia în calcul folosirea unei legi gândite pentru mobilizarea industrială în timp de război pentru a rezolva o problemă de… preț la pompă, merită să te întrebi ce se ascunde de fapt în spatele „crizei de rafinare” americane. Administrația Trump analizează activarea Defense Production Act — legea din 1950 folosită istoric pentru producția de armament în conflicte majore — pentru a forța extinderea capacității de rafinare a petrolului, în timp ce prețul mediu național al motorinei a depășit 6 dolari pe galon, iar benzina obișnuită stă ferm peste 4,20 dolari.

Oficial, explicația e simplă: războiul Rusia-Ucraina și tensiunile din Golf, inclusiv din strâmtorile Bab-el-Mandeb și Hormuz, ar fi „intensificat” o presiune globală asupra rafinăriilor. Dar cronologia ridică întrebări — cu alegerile de la jumătatea mandatului (midterms) la orizont, presiunea politică asupra Casei Albe de a controla costurile combustibilului pare cel puțin la fel de relevantă ca orice tensiune geopolitică din Orientul Mijlociu.

Ce s-a discutat, de fapt, la Casa Albă

Potrivit Reuters, propunerea de a folosi Defense Production Act a apărut într-o întâlnire recentă între președintele Donald Trump și aproape o duzină de rafinatori americani, unde oficiali ai Casei Albe au căutat să stabilească cum ar putea fi folosit sprijinul federal pentru a adăuga capacitate de rafinare. Nu s-a luat nicio decizie finală, iar participanții au plecat cu așteptarea că discuțiile vor continua.

Ceea ce nu se menționează suficient de apăsat în relatările oficiale este că industria de rafinare americană funcționează deja aproape la capacitate maximă — utilizarea a depășit 98%, conform celor mai recente date. Cu alte cuvinte, „soluția” propusă nu e să repornești rafinării inactive, ci să construiești capacitate complet nouă, într-un sector unde nu s-a mai deschis o rafinărie nouă de aproape 50 de ani.

Directiva din aprilie și obstacolele „identificate”

Discutiile actuale continuă o decizie din aprilie a lui Trump, care a autorizat sprijin pentru producția de petrol, rafinare și logistică internă prin Defense Production Act. Acea directivă a identificat constrângerile de finanțare, termenele lungi de construcție, întârzierile de autorizare și limitările lanțului de aprovizionare drept obstacole în extinderea capacității — practic, o listă a tuturor motivelor pentru care piața liberă nu a rezolvat singură problema până acum.

Taylor Rogers, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat pentru Reuters: „Capacitatea de rafinare a Americii este esențială pentru a asigura Statelor Unite acces continuu la energie sigură, accesibilă și fiabilă. Extinderea acestei capacități este o prioritate de top pentru președinte și echipa sa de energie, care evaluează opțiuni concrete de creștere a capacității de rafinare prin reformă de reglementare, autorizare mai rapidă și investiții suplimentare.”

Cazul Brownsville: cine beneficiază de fapt

Reuters subliniază un detaliu care merită atenție: o rafinărie propusă la Brownsville, Texas, a devenit „testul” pentru apelul lui Trump de a extinde capacitatea americană de rafinare. Nu e clar dacă proiectul va primi finanțare prin Defense Production Act, dar structura sa e revelatoare.

America First Refining plănuiește o facilitate de 168.000 de barili pe zi în Portul Brownsville — anunțată de Trump în martie ca fiind prima rafinărie nouă din SUA în aproape 50 de ani. Coincidență sau nu, proiectul este susținut financiar de gigantul indian Reliance Industries, care a semnat deja un contract pe 20 de ani pentru a cumpăra întreaga producție a rafinăriei. Cine beneficiază, practic, de o eventuală finanțare federală de urgență pentru „securitatea energetică americană”? Un conglomerat indian cu un contract garantat pe două decenii.

Un instrument din 1950, mai multe opțiuni pe masă

Nu e prima dată când administrația flirtează cu instrumente de excepție pentru a controla prețurile energiei. Încă din martie, Natasha Kaneva, șefa cercetării de mărfuri la JPMorgan, a schițat șase pârghii de politică pe care administrația Trump le-ar putea folosi pentru a ține sub control prețurile petrolului. Unele — precum derogările de la Jones Act sau eliberările din Rezerva Strategică de Petrol — au fost deja folosite. Altele, precum restricțiile la export sau renunțarea la taxele federale pe combustibil, rămân pe masă.

Ce e sigur este că apelul la o lege gândită pentru mobilizare militară, într-un context de campanie electorală și de conflict activ în Orientul Mijlociu, spune ceva despre gravitatea percepută a situației — sau despre cât de convenabil este, politic, să prezinți o problemă structurală de piață drept o urgență de securitate națională.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)