Judecătorii instruiți în climă: cine a scris manualul?

eea ce este prezentat oficial ca „educație științifică neutră” pentru judecători pare, la o privire mai atentă, o campanie coordonată de influențare a justiției americane — cu fire care duc direct la firmele de avocatură care câștigă bani din procesele climatice. Un nou raport de cercetare ridică semne de întrebare serioase despre modul în care mii de judecători din Statele Unite au fost „formați” pe teme de climă.

Ce arată, de fapt, raportul

Potrivit unei analize semnate de Michael Toth pentru RealClearEnergy, mii de judecători americani au participat la sesiuni de instruire pe teme climatice și au primit materiale de la instituții considerate de încredere — organisme federale și institute științifice. Judecătorii aveau tot dreptul să presupună că informațiile primite erau neutre, obiective, „știință decisă”. Concluzia raportului: nu a fost deloc așa.

Cercetarea prezintă, în premieră, o taxonomie completă a unei campanii coordonate, desfășurate pe mai mulți ani, menită să modeleze modul în care sistemul judiciar american înțelege litigiile climatice. Documentul arată cum Environmental Law Institute (ELI) a construit un aparat educațional amplu pentru a instrui judecători pe probleme climatice — în cuvintele unui participant la o astfel de sesiune, instruirea a venit „practic din partea reclamantului”.

Cine plătește educația „neutră” a judecătorilor

ELI se prezintă în mod constant ca un arbitru neutru, dedicat unei „analize pertinente și imparțiale”. În 2018, instituția a lansat Climate Judiciary Project (CJP), cu scopul declarat de a oferi judecătorilor „educație autoritară, obiectivă și de încredere despre știința climei”. Însă raportul arată că CJP împarte mai mulți finanțatori și consilieri cu Sher Edling LLP — firma de avocatură din San Francisco aflată în spatele a peste douăzeci de procese climatice împotriva companiilor din energie. Coincidență? Cronologia și rețeaua de finanțare ridică cel puțin o întrebare legitimă: cine beneficiază de fapt de o „educație” care pornește din surse cu interese directe în rezultatul proceselor?

Metodologia de instruire folosită de CJP este ea însăși revelatoare. Scopul nu a fost doar informarea judecătorilor despre zone complexe de drept și știință, ci încurajarea lor să dezvolte și să pună în practică propriile „planuri de acțiune” climatice. Prezentări și corespondență electronică obținute între personalul ELI și participanți arată judecători instruiți explicit despre cum să transmită această influență colegilor din instanțe.

Formulare de participare arată că judecători din California, Delaware, Illinois, Hawaii, Maryland, New York, Oregon, Rhode Island, Vermont, Washington și chiar Puerto Rico au participat la sesiunile CJP — toate acestea fiind jurisdicții cu procese climatice active în desfășurare. Nu întâmplător, exact statele unde se joacă miza financiară.

Manualele „de referință” și autorii cu conflict de interese

Influența CJP a ajuns și la instituții considerate gardieni ai rigurozității științifice și juridice. Un draft de curriculum din 2020 identifica drept referințe de bază pentru judecători Manualul de Referință privind Dovezile Științifice al Federal Judicial Center (FJC) și Raportul privind Atribuirea Evenimentelor Meteo Extreme al Academiei Naționale de Științe (NAS). Ambele documente urmau să poarte, în timp, amprenta proiectului.

Lansată în 2025, ediția a patra a Manualului de Referință a inclus, pentru prima dată, un capitol dedicat schimbărilor climatice. Acel capitol a fost apoi expus ca fiind puternic inspirat — practic reluat — din scrierile anterioare ale unui avocat care reprezintă chiar reclamanții din procesele climatice: Michael Burger, de la Sher Edling. Autorii listați ai capitolului au fost, la rândul lor, prezentatori în cadrul CJP, iar manualul a împărțit unii dintre aceiași finanțatori cu fundațiile care susțin financiar procesele de tip „nuisance” împotriva sectorului energetic.

În urma indignării publice legate de aceste conflicte de interese, atât FJC cât și NAS au făcut un pas fără precedent: au eliminat complet capitolul despre climă din manual. Controversa nu a oprit, însă, NAS — care inițial a respins criticile aduse manualului — să publice mai departe Raportul privind Atribuirea Evenimentelor Meteo Extreme.

Comitetul din spatele acelui raport a fost, potrivit raportului analizat, la fel de unilateral, favorizând poziția reclamanților din procesele climatice. Acest lucru ar putea explica de ce documentul de 253 de pagini prezintă teorii pentru atribuirea efectelor schimbărilor climatice unor producători specifici de energie, fără să abordeze serios faptul incomod că emisiile de gaze cu efect de seră sunt determinate în mare parte de cererea globală de energie.

Ce înseamnă asta pentru statul de drept

Când grupuri de interese private reușesc să treacă neobservate pe lângă procesul contradictoriu clasic și să încline balanța pe probleme contestate, statul de drept este compromis — indiferent de tabăra care beneficiază. Concluziile raportului arată o nevoie urgentă de cerințe actualizate de transparență pentru programele de educație judiciară. Instituții considerate de încredere, precum Federal Judicial Center, ar trebui să instituie mecanisme riguroase de verificare pentru a-și recâștiga credibilitatea.

În contextul mai larg, această poveste se adaugă unui tipar tot mai vizibil la nivel global: finanțare privată, adesea opacă, care ajunge să modeleze discursul „științific oficial” pe teme cu impact economic uriaș — de la energie la sănătate publică. Nu e prima dată când auzim că „știința decisă” avea, de fapt, sponsori cu interese financiare directe în rezultat.

Concluzia raportului este clară: autoritățile federale și statale ar trebui să investigheze modul în care ELI și CJP au obținut un acces atât de necontrolat la sistemul judiciar și să stabilească reguli stricte pentru ca acest lucru să nu se mai repete.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)