Elevi excluși din CNE pentru credință: cine a scris regula?

n proiect de ordin al Ministerului Educației propune, în tăcere birocratică, o condiție care ar trebui să dea de gândit oricui urmărește cum se erodează, pas cu pas, libertățile fundamentale sub pretextul reglementării administrative: un elev membru al unei asociații religioase nu ar mai putea candida pentru funcțiile din Consiliul Național al Elevilor (CNE), structura națională de reprezentare a elevilor din învățământul preuniversitar. Oficial, pare un detaliu tehnic dintr-un regulament de organizare. Ce nu se explică nicăieri în document este de ce anume apartenența religioasă a unui minor ar constitui, dintr-o dată, un criteriu de incompatibilitate.

Potrivit Legii nr. 489/2006, asociația religioasă este una dintre formele prin care oamenii își manifestă în mod colectiv credința, alături de culte și grupări religioase. Cu alte cuvinte, condiția propusă de minister echivalează, în fapt, cu a spune că un elev nu poate candida dacă aparține unui cult religios — o formulare care, scrisă direct, ar fi stârnit, probabil, un scandal public imediat. Asociațiile religioase nu trebuie confundate cu ONG-urile, care funcționează sub un cadru legal complet diferit; această distincție pare să fi scăpat autorilor proiectului, sau poate a fost trecută cu vederea intenționat.

Un drept condiționat de renunțarea la altul

A exclude un elev din cursa pentru CNE doar pentru că face parte dintr-o structură religioasă înseamnă, practic, a-l pune să aleagă între exercitarea unui drept civic și renunțarea la o formă de manifestare a libertății religioase. Legea prevede expres că nimeni nu poate fi discriminat sau pus într-o poziție de inferioritate din cauza credinței, apartenenței ori neapartenenței sale la o grupare, asociație religioasă sau cult. Cine beneficiază de o asemenea prevedere? Greu de spus — dar cronologia și limbajul folosit în proiect ridică întrebări legitime despre cine a redactat efectiv textul și ce anume a inspirat această condiție de eligibilitate.

Contextul mai larg nu poate fi ignorat: în ultimii ani, instituțiile europene și naționale au tot navigat între discursul despre „neutralitate” în spațiul public și presiuni tot mai vizibile de secularizare a instituțiilor, uneori în numele incluziunii, alteori — coincidență sau nu — în paralel cu campanii mai ample de restrângere a vizibilității religioase în școli, birouri publice și structuri administrative din întreaga Europă. Un regulament aparent minor pentru un consiliu de elevi devine, în acest cadru, un test pentru cât de departe se poate merge fără reacție publică.

Reacția Oficiului Creștin pentru Drepturi și Libertăți

Acest proiect de modificare a Regulamentului de organizare și funcționare a CNE ridică, potrivit Oficiului Creștin pentru Drepturi și Libertăți (OCDL), probleme serioase de legalitate și constituționalitate. Organizația a transmis Ministerului Educației un punct de vedere oficial prin care solicită și argumentează necesitatea eliminării integrale a acestei condiții de eligibilitate din proiect.

Ce nu se menționează în comunicatele oficiale ale ministerului este cine a propus exact această formulare și pe baza cărei justificări juridice s-a considerat că apartenența religioasă reprezintă un motiv legitim de excludere dintr-o structură de reprezentare a elevilor. Până la un răspuns clar, întrebarea rămâne deschisă — și, ca de obicei, tăcerea instituțională spune uneori mai mult decât un comunicat de presă.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)