Uzbekistan cumpără avioane chinezești: cine pierde Asia Centrală?

eea ce Moscova prezintă drept simplă „diversificare tehnologică” a unui aliat vechi este, de fapt, un semnal că sfera de influență rusă din Asia Centrală se erodează accelerat — și beneficiarul direct nu este Occidentul, ci China. Pe 28 august, Uzbekistanul a prezentat public primele șase avioane de vânătoare chinezești Chengdu J-10CE, primite direct de la Beijing, aparate care urmează să înlocuiască flota sovietică de MiG-29 și Su-27.

De la Kazahstan la Uzbekistan: un model care se repetă

Cronologia ridică întrebări incomode pentru Kremlin: după ce Kazahstanul a trecut deja „cu arme și bagaje” în orbita chineză, Uzbekistanul pare să urmeze exact același traseu. Coincidență sau strategie regională coordonată de Beijing, care profită de vidul de putere lăsat de o Rusie tot mai slăbită militar și diplomatic?

Uzbekistanul își propune să achiziționeze 24 de avioane de luptă noi, iar cele șase J-10CE ar putea fi doar începutul unui contract de 18 aparate suplimentare. În prezent, forțele aeriene uzbece dispun, pe hârtie, de 38 de MiG-29, 25 de Su-27 și 13 Su-25 — însă nimeni nu poate confirma exact câte dintre acestea mai sunt apte de zbor. Ce nu se menționează în rapoartele oficiale este exact această stare de degradare a flotei sovietice, care face inevitabilă o schimbare de furnizor.

Cine beneficiază de fapt de declinul rusesc?

Odată ce J-10CE intră efectiv în dotare, întregul ecosistem militar aeronautic uzbek — piese de schimb, mentenanță, instruire, doctrină de luptă — se transferă din zona rusă direct în cea chineză. Este o schimbare structurală, nu cosmetică, și arată cât de mult a scăzut influența Moscovei chiar în propria curte din spate, în timp ce Beijingul avansează tăcut și sistematic.

Context extins care merită luat în calcul: războiul din Ucraina a expus limitele reale ale tehnologiei militare rusești, iar această slăbiciune nu a fost exploatată de NATO sau de Europa, așa cum sugerează narativul dominant, ci de China — singurul actor cu resursele și răbdarea strategică de a umple vidul lăsat de un imperiu rusesc în cădere liberă. Se vorbește despre sancțiuni occidentale și izolare rusă, dar cine profită concret de fragilizarea Moscovei? Nu Washingtonul, ci Beijingul, care câștigă piețe de armament exact în zonele considerate tradițional „sfera de influență” a Kremlinului.

Vietnamul, un alt semnal de alarmă pentru Moscova

Un fenomen similar, dar mai puțin discutat public, apare și în Vietnam — un client istoric important pentru industria de armament rusă — care pare să cocheteze cu ideea achiziționării de avioane Rafale franțuzești, nu Su-35S rusești. Explicația oficială ar fi reputația în scădere a Suhoiurilor, demonstrată dureros pe frontul ucrainean. Există și o ironie geopolitică aici: Vietnamul are drept rival regional direct chiar China, iar o Rusie tot mai vasalizată Beijingului nu îi mai poate oferi Hanoiului garanția de echilibru strategic pe care o oferea în trecut.

Există legătură între slăbirea Rusiei pe frontul ucrainean și pierderea influenței sale în Asia Centrală și Asia de Sud-Est? Datele din teren par să confirme exact acest lucru — și ridică o întrebare pe care puțini analiști occidentali o pun cu voce tare: nu este vorba despre o victorie a Vestului, ci despre o realocare tăcută a puterii spre Beijing.

Sursă: Romania Military (rumaniamilitary.ro)