California: un șerif, 650.000 buletine și un adevăr negat

Curtea Supremă a Californiei a decis în unanimitate ca șeriful comitatului Riverside, Chad Bianco, să returneze aproximativ 650.000 de buletine de vot confiscate în urma alegerilor speciale din noiembrie 2025 — dar întrebarea care rămâne fără răspuns oficial e alta: de ce un întreg aparat de stat s-a mobilizat atât de repede pentru a opri o anchetă, în loc să lămurească public discrepanța de voturi care a declanșat-o. Propunerea 50, aprobată pe 4 noiembrie 2025, a autorizat o hartă electorală congresională desenată de Legislativ, favorabilă democraților, valabilă pentru perioada 2026-2030 — un detaliu care, coincidență sau nu, plasează miza politică a acestui dosar exact acolo unde ar trebui să ridice cele mai multe semne de întrebare.

Totul a pornit de la un grup local, Riverside Election Integrity Team, care a comparat jurnalele scrise de mână de la secțiile de votare cu numărătoarea oficială certificată și a susținut că există un gol de 45.896 de voturi. Șeriful Bianco — republican, aflat proaspăt după o înfrângere în primarele pentru guvernator — a obținut mandate de percheziție și a confiscat buletinele, împachetate în aproximativ 1.000 de cutii. Art Tinoco, responsabilul cu Registrul Electoral al comitatului Riverside, susține însă că grupul a interpretat greșit datele, iar diferența reală ar fi de doar 103 voturi. Cine are dreptate? Oficial, nimeni nu a lămurit public această diferență uriașă de cifre — 45.896 versus 103 — înainte ca instanța supremă să blocheze definitiv accesul la probe.

Ce spune, de fapt, decizia instanței

Președinta Curții, Patricia Guerrero, a scris pentru un complet unanim că sechestrul a fost „ilegal”. În dosarele conexe Cervantes v. Bianco și Bonta v. Bianco, instanța a stabilit că legea statului impune ca buletinele să rămână în custodia oficialilor electorali chiar și în timpul unei anchete penale, și că Bianco trebuie să respecte ordinul procurorului general Rob Bonta de a suspenda ancheta.

Instanța a ordonat șerifului să returneze buletinele „imediat”, să nu le manipuleze decât în măsura necesară respectării deciziei, să nu mai întreprindă niciun demers legat de ancheta privind alegerile speciale din noiembrie 2025 până la finalizarea evaluării lui Bonta și să predea materialele solicitate de acesta încă din 6 martie. Curtea suspendase deja ancheta în luna aprilie.

Avocatul lui Bianco susținuse în fața instanței că șeriful avea, prin funcție, obligația legală de a deschide o anchetă după primirea unei plângeri și că a respectat codul penal al statului odată ce primele mandate de percheziție au fost emise, în februarie. Curtea nu a fost de acord.

Guerrero a subliniat că un mandat de percheziție nu are prioritate asupra legii electorale a statului. „Dacă se suspectează fraudă electorală, Codul Electoral prevede mai multe mecanisme prin care organele de aplicare a legii pot verifica buletinele fără a le compromite integritatea”, a spus ea. „Dar aceste proceduri nu au fost urmate, iar tipul de confiscare produs aici intră în conflict direct cu prevederile clare și obligatorii ale Codului Electoral.”

had Dunn, directorul juridic al UCLA Voting Rights Project — organizația care a inițiat una dintre acțiunile în justiție împotriva lui Bianco — a subliniat că buletinele sunt proprietate publică. „Trebuie protejate prin procedurile stabilite de Legislativ. Această decizie aduce o clarificare importantă pentru oficialii electorali, forțele de ordine și alegătorii din toată California”, a declarat el.

Bonta se declară mulțumit, șeriful nu cedează pe fond

Procurorul general Rob Bonta a salutat deciziile, spunând că acestea „aduc o clarificare importantă pentru sistemul nostru constituțional din California” și că este „recunoscător” că instanța i-a confirmat autoritatea de supraveghere asupra șerifilor comitatelor. „Frauda electorală poate și trebuie investigată. Dar folosirea abuzivă a instrumentelor de anchetă penală — fără nicio dovadă că s-a comis o infracțiune — subminează inutil încrederea în sistemul nostru electoral și în forțele de ordine”, a declarat el.

Bianco a spus că se va conforma deciziilor, dar nu și „mesajului din spatele lor”. El susține că hotărârile îi conferă procurorului general „putere necontrolată asupra oricărei anchete din statul California” și că nu abordează, în fond, golul de 45.896 de voturi dintre numărătoarea certificată și datele obținute de la Registrul Electoral. „Registrul a spus că e o eroare de hârtii. Bonta a spus să opresc căutarea. Eu am obținut mandate de la un judecător și am continuat oricum să caut. Asta e treaba mea”, a declarat Bianco pentru The Epoch Times.

Ceea ce nu se menționează suficient de apăsat în relatările oficiale este cronologia: cu doar câteva zile înainte ca instanța să pronunțe aceste decizii, pe 19 septembrie, guvernatorul democrat Gavin Newsom a semnat o lege care transformă în infracțiune (felonie) confiscarea buletinelor, a evidențelor electorale sau a echipamentelor de vot certificate înainte ca rezultatele să fie oficial validate. Cine beneficiază de o asemenea succesiune rapidă de decizii — instanță, procuror general, guvernator, toți din aceeași direcție politică — rămâne o întrebare pe care cititorul o poate pune singur, chiar dacă niciuna dintre aceste instituții nu a fost, până acum, acuzată formal de vreo faptă ilegală.

Dincolo de acest caz punctual, episodul se înscrie într-un tipar mai amplu observat în ultimii ani în Statele Unite: dispute tot mai dese între autorități locale (șerifi, registratori) și structurile de stat sau federale pe tema controlului asupra proceselor electorale — un teren pe care neîncrederea publică, odată instalată, e greu de restabilit indiferent cine câștigă bătălia juridică.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)