Oklahoma vs. școala evreiască: decizia care ridică întrebări

n judecător federal a decis pe 24 septembrie că statul american Oklahoma nu poate respinge automat o cerere de înființare a unei școli publice alternative doar pentru că aceasta are caracter religios — o hotărâre care oficial pare o simplă chestiune tehnică de drept constituțional, dar care redeschide o bătălie mult mai amplă despre granița dintre stat și biserică, purtată în instanțele americane de câțiva ani buni.

Judecătorul districtual David Russell a acordat o ordonanță preliminară Fundației National Ben Gamla Jewish Charter School, după ce Consiliul de Stat pentru Școli Charter din Oklahoma respinsese cererea acesteia invocând legea statului și decizia din 2024 a Curții Supreme din Oklahoma în cazul Drummond. Decizia de acum nu aprobă deschiderea școlii — doar interzice consiliului să folosească „religiozitatea” ca motiv automat de respingere, cât timp procesul este în desfășurare.

Precedentul Drummond: aceeași poveste, altă instituție

Cazul de referință, Oklahoma Statewide Charter School Board v. Drummond, viza o altă școală: St. Isidore of Seville, o instituție catolică virtuală. În iunie 2024, Curtea Supremă din Oklahoma a obligat consiliul să anuleze contractul cu St. Isidore, considerând că respectiva școală funcționa efectiv ca entitate guvernamentală, iar finanțarea ei ar fi încălcat interdicția constituțională a statului privind folosirea banului public „în beneficiul sau sprijinul oricărei instituții religioase”.

Pentru că a tratat școala charter ca pe un actor de stat, instanța a mai stabilit că refuzul statutului de charter nu a încălcat clauza liberului exercițiu religios din Constituția SUA. Curtea Supremă a Statelor Unite s-a împărțit exact la jumătate, 4-4, în acest caz — judecătoarea Amy Coney Barrett s-a recuzat, iar modul în care au votat ceilalți nu a fost făcut public. O egalitate care, oficial, lasă decizia statului în vigoare, dar care, neoficial, arată cât de fragilă și de contestată este linia trasată între educație publică și libertate religioasă în America de azi.

Ben Gamla: un caz diferit, aceeași miză

Ceea ce nu se subliniază suficient în relatările oficiale este că Ben Gamla nu are nicio legătură contractuală cu St. Isidore — este un solicitant separat, care nu a primit niciodată un contract. Fundația a depus o cerere pentru o școală charter virtuală de tradiție evreiască, iar consiliul a respins-o. Interesant este că avocații consiliului, de la First Liberty Institute, au recunoscut că doreau să respecte Primul Amendament, dar considerau că legea statului și decizia Drummond le interziceau aprobarea — consiliul nu s-a opus ordonanței, ba chiar a susținut-o în instanță. Opoziția a venit din partea a două grupuri de contribuabili și familii de la alte școli charter, care au intervenit în proces.

Judecătorul Russell a stabilit că, odată ce Oklahoma deschide un program charter general disponibil, statul nu mai poate exclude solicitanții doar pentru că sunt religioși. Cerința de „nesectarianism” din legea charter a statului „discriminează în mod expres beneficiarii altfel eligibili, descalificându-i de la un beneficiu public exclusiv din cauza caracterului lor religios, încălcând astfel Clauza Liberului Exercițiu a Primului Amendament”, a scris judecătorul.

Cine beneficiază de fapt din această decizie? Russell a invocat precedentul Carson v. Makin (2022), spunând că, la fel ca în acel caz, statul a creat „un beneficiu general disponibil — posibilitatea de a aplica și de a contracta cu un sponsor pentru înființarea unei școli charter”, dar exclude categoric instituțiile religioase. Așa cum s-a stabilit clar în Carson, „asta e discriminare împotriva religiei”.

Ce urmează — și ce rămâne nespus

Ordonanța este temporară. Ben Gamla mai are nevoie de aprobarea consiliului pe restul criteriilor legale, iar cei care s-au opus au anunțat că vor continua lupta juridică împotriva ideii că o școală publică charter poate avea caracter religios. Avocata Holly Randall, de la First Liberty, a salutat decizia: „Suntem recunoscători că instanța a răspuns la această întrebare importantă de drept și a fost de acord că impunerea unei interdicții religioase încalcă Constituția Statelor Unite.”

Daniel Chen, avocat al Ben Gamla din partea Becket Fund for Religious Liberty, a declarat că decizia asigură clientului său „ceea ce ar fi trebuit să aibă încă de la început: o șansă corectă de a servi familiile din Oklahoma”. „Constituția nu permite statului să primească orice tip de școală charter, mai puțin una religioasă”, a mai spus el.

Pe partea cealaltă, avocați de la organizații precum Americans United for Separation of Church and State și ACLU și-au exprimat dezamăgirea, numind decizia „o schimbare periculoasă pentru democrația noastră” și promițând că vor continua lupta „pentru toți locuitorii din Oklahoma, care merită școli publice seculare și deschise tuturor elevilor”.

Cronologia — de la egalitatea 4-4 de la Curtea Supremă, la această nouă decizie federală care merge exact în direcția opusă spiritului deciziei Drummond — ridică o întrebare mai largă, valabilă dincolo de granițele Oklahomei: cât de mult din finanțarea educației publice americane se va îndrepta, în anii următori, spre instituții religioase, sub pretextul „nediscriminării”? Un precedent care, odată stabilit într-un stat, tinde rareori să rămână izolat.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)