BRICS vs. dolar: declarația care evită să spună adevărul

n summit prezentat drept „frontul unit al Sudului Global împotriva Occidentului” s-a lăsat, de fapt, cu o declarație de 140 de puncte care evită cu grijă să pronunțe cuvântul „Statele Unite” — și asta spune mai mult decât ar spune o acuzație directă. Cine se teme să numească adversarul, de obicei are motive economice foarte concrete să nu o facă.

Summitul BRICS de la New Delhi, desfășurat pe 12 septembrie 2026, a adoptat declarația comună „Building for Resilience, Innovation, Cooperation and Sustainability”, care cere reforme majore ale instituțiilor financiare dominate de Occident — Organizația Mondială a Comerțului, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială — pentru a da țărilor în curs de dezvoltare o pondere mai mare în deciziile de politică economică. Ceea ce nu se menționează explicit în text, dar reiese limpede printre rânduri, este că administrația Trump e ținta reală a criticilor legate de OMC: declarația vorbește despre „proliferarea acțiunilor restrictive comerciale incompatibile cu regulile OMC”, despre „creșteri tarifare nediscriminate” și „protecționism mascat sub pretext de mediu” — fără să numească vinovatul.

Consens de fațadă, fracturi reale

La fel ca la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai de la începutul lunii septembrie, unde China, India, Iran și Rusia sunt membri permanenți alături de partenerii Kazahstan și Uzbekistan, și aici unitatea declarată nu rezistă la o privire mai atentă. India, țara-gazdă a acestei ediții BRICS, a acționat constant ca o frână pentru eforturile de dedolarizare a economiei globale — un detaliu care ridică întrebări despre cât de „anti-occidental” poate fi de fapt un bloc în care unul dintre membrii fondatori joacă, discret, cartea Washingtonului.

Declarația comună a evitat și un subiect fierbinte: războiul din Golf, care implică SUA, Israel și Iran. În loc să adopte o poziție favorabilă Teheranului, textul cere „maximă reținere” din partea tuturor părților — o formulare diplomatică ce nu deranjează pe nimeni, dar care nu ajută cu nimic nici pe Iran. Totuși, președintele iranian Masoud Pezeshkian a obținut o victorie simbolică printr-o întâlnire directă cu prințul moștenitor al Abu Dhabi-ului, Khaled bin Mohamed bin Zayed — o imagine construită special pentru a contrazice narativa izolării economice a Iranului. Comunicatul oficial emis de Abu Dhabi rămâne, semnificativ, vag în privința relațiilor bilaterale viitoare, menționând doar discuții pe „chestiuni regionale și internaționale de interes comun” și nevoia de „de-escaladare”.

Cine beneficiază de această ambiguitate calculată? Rusia, cel puțin în privința unui alt subiect sensibil: declarația BRICS nu pomenește deloc conflictul Rusia-Ucraina — o victorie clară pentru Kremlin, obținută fără vreo negociere vizibilă.

Cronologia care ridică semne de întrebare

Coincidență sau nu, chiar în perioada summitului, președintele uzbek Shavkat Mirziyoyev a lipsit de la New Delhi, preferând o vizită de stat în Coreea de Sud pentru a consolida legăturile economice cu „tigrul asiatic” — Uzbekistanul fiind reprezentat la summit doar printr-un viceprim-ministru. Coreea de Sud va găzdui, la scurt timp, o reuniune a liderilor din toate cele cinci state din Asia Centrală, sub formatul C5+1, la Seul. Această paralelă temporală spune multe despre unde își plasează de fapt prioritățile statele din Asia Centrală, dincolo de retorica BRICS.

Președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev a adoptat, la rândul său, o poziție de mijloc, consecventă cu politica externă „multi-vector” a Kazahstanului, care urmărește să echilibreze interesele Chinei, Rusiei, SUA și UE. Tokayev a vorbit despre „erodarea arhitecturii internaționale de securitate” și riscul unei noi curse a înarmării, cerând „dialog la nivel înalt între puterile nucleare” — declarație care poate fi citită atât ca referire la Rusia-Ucraina, cât și ca un apel pentru de-escaladarea rivalității SUA-China în domeniul inteligenței artificiale, Asia Centrală devenind tot mai vizibil un teren de bătălie pentru dominația AI.

Cel mai revelator moment a avut loc, însă, în marginea summitului: Tokayev s-a întâlnit cu Sergio Gor, ambasadorul SUA în India și reprezentant special al administrației Trump pentru Asia Centrală. Tokayev i-a transmis un mesaj neobișnuit de direct, cerând progrese mai rapide în negocierile comerciale cu Washingtonul și abrogarea statutului comercial Jackson-Vanik aplicat Kazahstanului. Practic, în timp ce liderii BRICS semnau o declarație anti-occidentală calculat de vagă, unul dintre participanții-cheie negocia în paralel, discret, cu exact puterea vizată de critici. Tokayev a anunțat că așteaptă cu interes participarea la reuniunea G20 de la Miami, din decembrie, unde speră la „acțiuni concrete, nu doar vorbe”.

Context extins: aceste mișcări paralele — declarații anti-occidentale la New Delhi, negocieri comerciale discrete cu Washingtonul, vizite de stat în Coreea de Sud — arată că blocul BRICS nu este monolitul pe care încearcă să-l vândă propaganda oficială, ci mai degrabă o coaliție de interese divergente, ținută laolaltă de o retorică comună împotriva „hegemoniei dolarului”. Pentru cititorul român, obișnuit cu retorica multipolarității promovată insistent și de anumite voci din spațiul public autohton, acest summit e o lecție utilă: declarațiile de unitate geopolitică se citesc mai bine printre rânduri decât la prima paginare.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)