AUR, majoritate cu toată lumea: cine trage sforile la Parlament?

reședintele UDMR, Kelemen Hunor, a făcut o afirmație care spune mai mult decât pare la prima vedere: AUR a reușit, într-o singură zi, să formeze majoritate parlamentară dimineața cu PSD, iar după-amiaza cu PNL și USR. Oficial, e prezentat drept un episod pitoresc de culise politice. Neoficial, ridică o întrebare mult mai serioasă — cine controlează de fapt jocul majorităților atunci când niciun partid nu mai are o poziție stabilă?

Un vot de învestire care întârzie suspect de mult

Kelemen Hunor a declarat că insistă în continuare pentru un vot de învestire din partea fostei coaliții, subliniind că abia după ce un guvern este învestit, fiecare partid ar trebui să-și vadă de treabă. Declarația vine pe fondul unei crize guvernamentale care se întinde de luni de zile, de la moțiunea de cenzură din 5 mai care a demis cabinetul Bolojan, până la eșecurile succesive ale desemnărilor de premier — Eugen Tomac și-a depus mandatul înainte de votul de învestitură, iar guvernul propus de Adrian Veștea nu a trecut nici el de Parlament.

Ceea ce nu se spune direct în comunicatele oficiale este că această incapacitate de a forma o majoritate stabilă are loc chiar în perioada în care România riscă să piardă fonduri europene esențiale — termenul PNRR de 31 august a trecut, existând riscul ca jaloanele restante să rămână blocate din lipsa unui guvern cu atribuții depline. Coincidență sau nu, cu cât criza se prelungește, cu atât AUR — partidul care refuză explicit susținerea unui guvern minoritar și cere alegeri anticipate — are mai mult de câștigat din instabilitate.

Cine beneficiază de haosul din Parlament?

Kelemen Hunor a mai adăugat un avertisment direct: dacă partidele nu vor fi în stare să pună la punct un guvern, jucătorul care va profita va fi AUR, care va continua să crească. Declarația confirmă practic ceea ce mulți analiști independenți sugerează de câteva luni — că fiecare zi de blocaj instituțional alimentează narativul suveranist al opoziției, chiar dacă niciun lider de partid nu recunoaște public acest calcul.

Cronologia ridică semne de întrebare: de ce, în plină criză economică — cu inflație record în UE și un termen limită european sub presiune — partidele „responsabile” continuă să joace jocuri de culise de tipul „majoritate dimineața, majoritate cu alții după-amiaza”, în loc să grăbească un vot de învestire? Contextul mai larg, al unei societăți deja fracturate pe axa urban-rural și profund neîncrezătoare în instituții, face ca fiecare zi de circ parlamentar să nu fie doar o curiozitate politică, ci un factor real de erodare a încrederii publice — exact terenul pe care crește retorica anti-sistem.

Sursă: Flux24.ro