STEM pentru copii: cum recrutează armamentul viitorii ingineri de război

n concurs de matematică pentru gimnaziu, o insignă de programare pentru cercetașe, un videoclip cu un soldat citind Cenușăreasa — toate finanțate de aceiași producători de armament ale căror rachete au lovit, în ultimul an, o școală de fete din Iran și un autobuz școlar din Yemen. Coincidență? Cronologia și sumele implicate sugerează altceva: o strategie deliberată, de zeci de ani, prin care industria de apărare își reface imaginea publică folosind exact publicul cel mai vulnerabil la mesaje pozitive — copiii.

Raytheon (rebotezată oficial RTX Corporation), al doilea cel mai mare producător de armament din lume, este sponsorul principal al MATHCOUNTS din 2009 și a lansat în 2005 programul MathMovesU, menit „să-i inspire pe elevii de gimnaziu să devină entuziasmați de matematică și știință”. Expoziția itinerantă MathAlive! a ajuns și în Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită — nu întâmplător, printre cei mai mari cumpărători ai tehnologiei Raytheon. Cine beneficiază de fapt de aceste turnee educaționale? Nu doar copiii care le vizitează, ci și contractele de export de armament ale companiei.

De la Girl Scouts la baze militare

Din 2017, Raytheon susține primul program național de informatică și prima competiție de securitate cibernetică ale Girl Scouts of the United States of America, pentru fete de gimnaziu și liceu. „Progresul în diversificarea forței de muncă din domeniul STEM trebuie accelerat… putem – și ar trebui – să le arătăm tinerelor femei o cale clară pentru a juca un rol activ în această transformare”, declara Thomas A. Kennedy, pe atunci CEO al Raytheon. Compania a coordonat și proiectul „Think Like a Programmer” și a dezvoltat insigne de programare pentru cercetașe, iar site-ul GSUSA prezintă chiar o fostă cercetașă ajunsă inginer la Raytheon ca model de urmat.

Ceea ce nu se menționează în aceste materiale de promovare este colaborarea strânsă cu armata americană: Raytheon a înființat, împreună cu Boys & Girls Clubs of America, patru „centre de inovare” STEM în Michigan, Oklahoma, Colorado și Washington, D.C. — toate în apropierea unor baze militare. Conexiune interesantă, mai ales dacă amintim că mișcarea cercetășească a fost înființată la origini de generalul Robert Baden-Powell tocmai ca etapă intermediară spre armată, din teama că tinerii nu ar fi apți fizic pentru viitoare războaie.

Kirsten Bayes, de la Campaign Against the Arms Trade, a declarat pentru MintPress: „Considerăm că firmele de armament nu au ce căuta în școli sau universități și, cu atât mai mult, nu ar trebui să lucreze cu organizații caritabile educaționale pentru copii.” Și a adăugat: „Școlile și alte instituții de educație ar trebui să fie locuri în care copiii învață, cresc și își dezvoltă întregul potențial. Nu ar trebui să fie terenuri de recrutare în care companiile de armament să-și albească imaginea și activitățile.”

Lockheed Martin: de la elicoptere pe peluze la clădiri redenumite

Lockheed Martin organizează anual CYBERQUEST, competiție de liceu pentru cariere în securitate cibernetică — ediția 2026 a avut 11 locații fizice plus componentă virtuală globală. Compania oferă internship-uri pentru liceeni și susține că 60% dintre stagiari ajung angajați plătiți. La universități, „Lockheed Martin Day” aduce recrutori cu simulatoare de zbor, realitate virtuală și elicoptere care aterizează direct pe peluzele campusurilor. O donație de 1,5 milioane de dolari către University of Texas at Arlington a dus la redenumirea unei clădiri în Lockheed Martin Career Development Center — ce nu se spune este cât de mult din acest tip de „filantropie” funcționează, de fapt, ca pipeline direct spre industria de apărare.

Boeing are propriul program, „Engineering is Elementary”, destinat copiilor de la preșcolar la gimnaziu, cu obiectivul declarat de a „interesa elevii de inginerie de la o vârstă fragedă și a crește numărul oamenilor de știință și inginerilor.”

Poveștile pentru cei mici și armele reale

BAE Systems merge mai departe: gigantul britanic care produce avioane de luptă, rachete, obuziere și nave de război a publicat videoclipuri în care angajați și militari britanici le citesc copiilor povești precum Rapunzel, Jack și vrejul de fasole sau Hansel și Gretel, însoțite de fișe de lucru pentru „dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor”. Compania recunoaște deschis, potrivit propriilor declarații, că vrea să „îmbunătățească reputația companiei atât la nivel local, cât și național” — inclusiv prin caravane educaționale, festivaluri de robotică și tabere de știință.

Bayes a comentat: „Știm că BAE Systems susține că cheltuiește până la 100 de milioane de lire sterline [134 de milioane de dolari SUA] pe an pentru activități educaționale. Susține că motivațiile sale sunt legate de comunitate, dar noi am spune că aceasta face parte din strategia lor de recrutare: încercarea de a influența tinerii fără a prezenta imaginea completă despre ce este o companie de armament și care ar fi consecințele faptului de a lucra pentru ea.”

Cealaltă parte a poveștii

În timp ce copiii americani și britanici primesc povești, insigne și tabere de robotică, produsele acelorași companii au fost folosite, doar în ultimele douăsprezece luni, în bombardamente asupra a șapte țări: Iran, Irak, Nigeria, Somalia, Siria, Venezuela și Yemen. Pe 28 februarie, o rachetă de croazieră Tomahawk — produsă de Raytheon, cu subansamble fabricate de o filială a BAE Systems — a lovit Școala de fete Shajareh Tayyebeh din Minab, Iran, urmată de o a doua rachetă în curtea școlii, unde se adunaseră supraviețuitorii. Atacul a avut loc la ora 10:45, într-o zi de școală. Cel puțin 156 de persoane au fost ucise, majoritatea eleve. Secretarul de război american Pete Hegseth a comentat ulterior că „singurii care trebuie să fie îngrijorați acum sunt iranienii care cred că vor supraviețui” — o declarație care, cronologic, ridică serioase semne de întrebare despre intenționalitatea vizării unei ținte civile.

Arabia Saudită, principalul client al SUA pentru armament, a lovit în august 2018 un autobuz școlar din Dhahyan, Yemen, cu o bombă de 227 kg identificată ca fiind produsă de Lockheed Martin. Patruzeci de copii au murit. Un studiu al Brown University arată că, în doi ani de la 7 octombrie 2023, SUA au cheltuit 21,7 miliarde de dolari pentru ajutor militar acordat Israelului. Potrivit UNICEF, cel puțin 97% dintre școlile din Gaza au fost lovite, iar Human Rights Watch a documentat cel puțin două bombe GBU-39 — fabricate de Boeing — folosite în atacul asupra Școlii de fete Khadija din Deir al-Balah, pe 27 iulie 2024.

Context extins: industria de apărare americană nu funcționează izolat — bugetele ei depind de contracte guvernamentale, iar imaginea publică pozitivă în rândul tinerilor asigură atât forța de muncă viitoare, cât și acceptarea socială a cheltuielilor militare masive, într-un moment în care SUA cheltuiește anual sute de miliarde pe apărare. Cine beneficiază de fiecare festival STEM cu logo Lockheed Martin? Nu doar copilul care câștigă un premiu, ci un sistem întreg care are nevoie de ingineri tăcuți și de opinie publică favorabilă.

Rămâne întrebarea pusă chiar de sursele citate: ce lume este aceasta, în care companiile de armament îi pregătesc pe copii, cu povești și concursuri, să contribuie — direct sau indirect — la sistemele care bombardează alți copii, de cealaltă parte a lumii?

Sursă: Solid News (solidnews.ro)