Presa persană sub steag CIA: cine trage sforile la Teheran?

ând un regim declară oficial niște posturi de televiziune ca fiind „ținte militare”, întrebarea nu e doar dacă e o amenințare reală, ci și ce anume îi face pe cei de la Teheran să considere microfonul un armament. Iar aici lucrurile se complică, pentru că nu e vorba de o simplă retorică de regim autoritar — există un istoric documentat de finanțare occidentală a presei „independente” în limbi străine, folosită explicit ca instrument de schimbare de regim.

Armata iraniană a anunțat oficial că trei posturi de presă în limba persană — BBC Persian, Iran International și Radio Farda — au fost adăugate în „banca de ținte militare” a forțelor armate. Purtătorul de cuvânt Abolfazl Shekarchi a fost fără echivoc: „Aceste mass-media ostile sunt soldații sionismului și Americii și sunt incluse în banca noastră de ținte militare.” El a acuzat aceste instituții că sunt „conectate direct la Mossad, CIA și organizațiile de informații inamice”, adăugând sec: „Forțele Armate Iraniene nu consideră aceste posturi de știri drept media.”

Un precedent care nu e deloc nou

Ceea ce nu se menționează suficient în rapoartele occidentale despre acest episod este că metoda nu e o invenție a propagandei iraniene. WikiLeaks a documentat deja, prin corespondența dezvăluită din e-mailurile Clinton, investiții substanțiale ale serviciilor americane de informații în proiecte media menite să alimenteze sentimentul anti-Assad în războiul din Siria. Coincidență sau tipar recurent? Formula e simplă: un canal de știri în limbă locală, prezentat public drept „independent”, difuzat prin satelit către o populație țintă dintr-un stat etichetat „rogue”.

Iran International se auto-descrie drept „cel mai popular canal de știri în limba persană din afara țării”, are 700 de angajați și emite din Londra prin satelit, radio și rețele sociale. Criticii îl acuză de multă vreme că promovează „schimbarea de regim” și că susține revenirea la putere a fiului fostului șah, Reza Pahlavi. Postul neagă orice legătură cu Israelul sau Arabia Saudită — dar Iranul îl clasifică drept organizație teroristă încă din 2022, iar cooperarea cu el este pedepsită prin legea iraniană.

Cifrele care nu se potrivesc

Aici apare o discrepanță greu de ignorat. În ianuarie 2025, Iran International a raportat că peste 36.500 de persoane ar fi fost ucise într-o reprimare a protestelor — un număr semnificativ mai mare decât estimările organizațiilor occidentale de drepturi ale omului și ale autorităților americane. Cine beneficiază de o cifră mult mai mare decât cea confirmată independent? Președintele Donald Trump a citat cifre de victime similare celor raportate de Iran International cu doar câteva zile înainte de a lansa războiul împotriva Iranului, pe 28 februarie — fără să dezvăluie sursa exactă a acestor date. Cronologia ridică întrebări: o cifră exagerată, difuzată de un post finanțat din exterior, ajunge direct în discursul care justifică o intervenție militară. Simplă suprapunere de fapte sau o secvență bine orchestrată?

Pentru un cititor român obișnuit cu propriile experiențe de dezinformare externă și campanii de influență în online — vezi discuțiile din ultimii ani despre finanțări TikTok nedeclarate în contextul electoral — paralela nu e deloc întâmplătoare. Aceleași metode, alte hărți geografice.

Rămâne întrebarea de fond, valabilă dincolo de acest caz: câtă din presa care se prezintă drept „voce independentă” a unei diaspore sau a unei populații oprimate este, de fapt, un canal de mesagerie strategică pentru interese de stat străine? Iar Teheranul, oricât de discutabile ar fi metodele sale, pune acum această întrebare direct pe hârtie — sub formă de listă de ținte.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)