Petrolul iranian a dispărut din piață: cine câștigă din blocaj?

ficial, blocada americană din Golful Oman este prezentată drept o simplă măsură de securitate — dar efectul real e că Iranul a fost șters complet de pe harta ofertei globale de petrol, iar cine urmărește piața cracărilor de diesel vede că prețul real al acestei absențe abia acum începe să iasă la suprafață.

Bob McNally, președintele Rapidan Energy Group, a declarat joi pentru CNBC că blocada reinstaurată de SUA asupra exporturilor de petrol iranian face ca volumele Iranului să fie practic irelevante pentru echilibrul pieței globale de petrol. “Kharg Island is not exporting anymore” — insula care gestionează peste 90% din toate transporturile petroliere iraniene — a spus McNally, adăugând că “Iran has stopped being a factor for the oil market in terms of its exports because of the blockade”.

Cronologia care ridică întrebări

Blocada nu e un fenomen continuu — SUA au ridicat-o pentru aproximativ trei săptămâni în iunie și la începutul lui iulie, cât timp se purtau negocieri pentru un “deal to make a deal”. Când acordul a eșuat în iulie și ostilitățile din Orientul Mijlociu au reizbucnit, blocada a fost repusă în vigoare imediat. Coincidență sau nu, fereastra de negociere s-a închis exact în momentul în care presiunea geopolitică era pregătită să revină la maximum.

Ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este că, deși Iranul a fost scos din calculul barililor reali disponibili pe piață, piața futures de petrol brut pare să subestimeze riscul geopolitic real. “The refined products are telling the story”, a explicat McNally, referindu-se la faptul că produsele rafinate — nu petrolul brut în sine — sunt cele care arată adevărata tensiune din sistem.

Cine beneficiază de această tensiune ascunsă?

Piața a devenit “a little less optimistic about near-term and sustainable reopening of Hormuz”, potrivit lui McNally, care avertizează că, dacă disrupția continuă, “the risk is that crude will follow products higher” — adică prețul brut ar putea urca abia acum ca să recupereze diferența față de produsele deja scumpite.

Prețurile Brent Crude au depășit 91 de dolari pe baril în această săptămână, pe fondul îngrijorărilor de securitate pentru transportul maritim din Orientul Mijlociu și al speranțelor tot mai reduse ca SUA și Iranul să revină la masa negocierilor. Între timp, piața produselor rafinate afișează deja o tensiune severă: marja de rafinare (crack spread) la motorină a atins recorduri istorice atât în Statele Unite, cât și în Europa.

În Statele Unite, marja de rafinare la diesel a depășit pentru prima dată în istorie pragul de trei cifre — sărind până la 102 dolari pe baril luni, înainte de a scădea ușor la aproximativ 100 de dolari marți. Un asemenea record, produs exact în perioada în care exporturile iraniene au fost oprite artificial printr-o decizie politică, nu poate fi tratat drept simplă întâmplare de piață. Cine plătește nota de plată pentru acest joc geopolitic? Consumatorii de energie din întreaga lume, inclusiv din România, unde combustibilul a fost deja printre cele mai scumpe din UE în această primăvară.

Într-un context mai larg, episodul confirmă un tipar recunoscut: blocajele energetice impuse prin decizii geopolitice tind să lovească mai întâi piețele periferice — precum România, dependentă de importuri și de prețuri regionale volatile — înainte ca marile economii să resimtă efectele complete.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)