Nava scufundată la Sfântu Gheorghe: ce nu se spune oficial

navă comercială care transporta zahăr s-a scufundat la aproximativ 20 de mile marine de Sfântu Gheorghe, în zona economică exclusivă a României — iar varianta oficială a incidentului pare, potrivit unui sindicalist din marină, incompletă cel puțin. Ceea ce este prezentat drept un accident maritim obișnuit ar putea ascunde, de fapt, un atac deliberat cu drone incendiare, într-o zonă a Mării Negre devenită tot mai fierbinte din punct de vedere militar.

Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN), a declarat că scenariul unui incendiu accidental nu rezistă la o analiză atentă a faptelor. Nava nu transporta materiale inflamabile — încărcătura era zahăr, o marfă fără risc ridicat de aprindere — și totuși vasul a luat foc rapid și s-a scufundat într-un ritm pe care Mihălcioiu îl consideră imposibil de explicat prin cauze naturale sau tehnice obișnuite.

Cronologia ridică semne de întrebare

„Nu avea materiale inflamabile. A luat foc rapid și nu avea cum să se scufunde așa de repede”, a subliniat liderul SLN, citat de Ziua Constanța. Declarația nu e un detaliu tehnic oarecare: viteza cu care s-a produs incendiul și scufundarea ulterioară sunt exact elementele care, în precedente similare din Marea Neagră, au fost asociate cu atacuri cu drone incendiare — arme relativ ieftine, greu de urmărit până la sursă, dar capabile să provoace pagube disproporționate.

Ceea ce nu se menționează deocamdată în comunicatele oficiale este cine ar fi putut avea interesul sau capacitatea de a lansa un astfel de atac într-o zonă aflată în interiorul apelor economice românești — deci, teoretic, sub protecția și jurisdicția statului român. Zona Sfântu Gheorghe nu este aleasă întâmplător pe hărțile de risc: se află relativ aproape de rutele comerciale afectate de războiul din Ucraina și de tensiunile legate de exporturile de cereale prin Marea Neagră, un culoar în care atât Rusia, cât și Ucraina au fost acuzate în ultimii ani de acțiuni care vizează nave comerciale sau infrastructura maritimă.

Context extins: o mare tot mai puțin liniștită

Incidentul survine într-un moment în care România își consolidează prezența militară la Marea Neagră — de la extinderea bazei de la Kogălniceanu, cea mai mare bază NATO din Europa, până la proiectul Neptun Deep, menit să transforme țara într-un jucător energetic regional. Cine beneficiază de o atmosferă de instabilitate în apele românești, într-o perioadă în care miza economică și strategică a zonei crește constant? Este o întrebare pe care rapoartele oficiale, cel puțin până acum, nu par grăbite să o adreseze public.

Nu există, la acest moment, o confirmare oficială independentă a scenariului avansat de Adrian Mihălcioiu, iar autoritățile nu au comunicat public o variantă definitivă asupra cauzelor incidentului. Rămâne de văzut dacă ancheta va confirma sau va infirma ipoteza atacului cu drone incendiare — dar coincidența dintre viteza incendiului, absența materialelor inflamabile și rapiditatea scufundării este, cel puțin, un detaliu pe care publicul ar trebui să îl urmărească atent.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)