Paks vs Cernavodă: de ce Ungaria transformă o oprire tehnică în armă

eea ce la Cernavodă este prezentat drept o simplă oprire tehnică din cauza secetei de pe Dunăre, la Budapesta devine material propagandistic gata ambalat pentru rețelele sociale — și asta ridică o întrebare simplă: cui îi convine ca România să pară incapabilă să-și gestioneze infrastructura energetică strategică?

Premierul Ungariei, Peter Magyar, a revenit cu o nouă ironie la adresa României, comparând starea centralei nucleare de la Paks cu cea de la Cernavodă. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Magyar a anunțat că toate cele patru reactoare și cele opt turbine ale centralei ungare funcționează la capacitate maximă.

„Paks funcționează la capacitate maximă! Am primit o veste bună în ședința de guvern. Centrala nucleară de la Paks a atins acum capacitatea maximă. Atât cele patru reactoare, cât și cele 8 turbine funcționează impecabil”, a scris Magyar.

Cernavodă, folosită din nou drept contraexemplu

Premierul maghiar nu s-a limitat la lauda propriei centrale, ci a continuat direct cu o comparație defavorabilă României. Potrivit acestuia, lucrările pentru pragul de fund de la Paks avansează mai rapid decât fusese planificat inițial — un detaliu pe care Magyar îl pune, nu întâmplător, în oglindă cu situația de la Cernavodă.

„Construcția pragului de fund de la Paks progresează mai rapid decât era planificat. Între timp, centrala nucleară din România, care a fost dată anterior ca exemplu de așa-zișii experți, este oprită de două săptămâni”, a mai scris Magyar.

Nu este prima dată când premierul ungar recurge la acest tip de comparație — ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la frecvența și momentul ales pentru astfel de mesaje. Coincidență sau strategie de imagine construită pe fondul rivalității energetice regionale dintre cele două state, ambele dependente de aceleași ape ale Dunării?

O altă ironie la adresa României, în urmă cu două săptămâni

Pe 13 august, Magyar anunța începerea unor lucrări de inginerie destinate ridicării nivelului Dunării în apropierea centralei de la Paks. Și cu acea ocazie, premierul ungar a adus în discuție Cernavodă, subliniind că Ungaria nu a urmat soluția aplicată de partea română.

„Mișcarea Patria Noastră și Fidesz au cerut să facem ceea ce s-a făcut la centrala nucleară din România. Nu i-am ascultat. Centrala nucleară de la Paks funcționează și acum, în timp ce centrala nucleară din România a trebuit să fie oprită complet pentru cel puțin 10 zile”, scria atunci Magyar pe Facebook.

Ce nu se menționează în aceste postări triumfaliste este că ambele țări se confruntă cu același fenomen climatic — seceta hidrologică de pe Dunău — dar îl gestionează diferit, la niveluri diferite de transparență publică. Într-un context geopolitic în care energia nucleară a devenit miză de imagine națională, nu doar chestiune tehnică, retorica lui Magyar se citește mai degrabă ca un exercițiu de poziționare regională decât ca simplă informare despre reactoare și turbine.

Sursă: Solid News (solidnews.ro)