
MApN: banii SAFE se mișcă rapid, tehnica de luptă nu prea

inisterul Apărării anunță cu mândrie noi contracte prin mecanismul european SAFE și un avans de peste jumătate de miliard de euro deja plătit, dar execuția bugetară pe achizițiile efective de tehnică de luptă rămâne la un modest 26,28% din totalul de 21,33 miliarde de lei alocați — un detaliu pe care nimeni nu l-a întrebat direct ministrul, într-o discuție altfel plină de anunțuri optimiste.
Într-o discuție găzduită de DefenseRomania.ro, ministrul apărării Radu Miruță a oferit o serie de detalii despre programele de înarmare ale României, unele îmbucurătoare, altele care lasă loc de interpretare. Prima veste: prima navă nouă a Marinei Române, după decenii de așteptare, este în proces de dotare cu rachete anti-navă NSM. Sistemul de lansare și un anumit număr de rachete au fost achiziționate direct din Statele Unite, separat de cele șapte sisteme aduse prin mecanismul SAFE.
„Sistemul NSM a venit și începe să fie pus pentru prima oară pe această corvetă. A ajuns primul sistem acum câteva zile, celelalte sunt comandate prin SAFE. Planul era puțin altul, dar dacă am achiziționat această corvetă pe care o dotăm cu tot ce trebuie, am decis să punem sistemul NSM pe ea să știm că avem o capabilitate completă cu tot ce trebuie. Se va integra în următoarele zile sistemul NSM pe corveta ‘August Roman’ iar cele care sunt prin SAFE se vor distribui capabilităților pe care deja le avem la dispoziție,” a declarat Radu Miruță.
O corvetă înarmată, dar fără apărare completă?
Vom avea, în sfârșit, o navă cu rachete anti-navă funcționale — dar ce se întâmplă dacă respectiva corvetă nu dispune de apărare antiaeriană decentă sau de un sistem CIWS pentru autoapărare la distanță scurtă? Cine a decis ordinea de prioritate a dotărilor și de ce lipsește această componentă esențială rămâne, cel puțin din declarațiile publice, neclar.
Cifrele care merită atenție
Ministrul a mai oferit câteva detalii care, puse cap la cap, desenează o imagine mai complicată decât comunicatele obișnuite:
– S-a plătit deja un avans de aproximativ 540 de milioane de euro pentru contractele din SAFE;
– Centrul de operații tactice pentru apărarea aeriană și antirachetă din SAFE va fi Fortion® SAMOC, produs de Airbus. Contractul nu a fost încă semnat, se discută încă detalii de localizare — o precizare care lasă loc întrebării cât de „finalizate” sunt de fapt aceste programe atunci când sunt anunțate public;
– Finanțarea achiziției transportoarelor Piranha V de la bugetul de stat a fost respinsă, în timp ce pentru contractul cu Iveco răspunsul a fost afirmativ — o diferență de tratament între doi producători care ridică întrebări firești despre criteriile de decizie;
– Contractul pentru muniția de tip loitering cu polonezii de la WB Electronics, pentru dronele Warmate, în valoare de aproximativ 147 de milioane de euro, a fost semnat prin SAFE. Separat, un alt contract SAFE, de 200 de milioane de euro, pentru fabricarea de drone în România, în colaborare cu Ucraina, nu are legătură cu dronele poloneze — o precizare necesară având în vedere cât de asemănătoare sună cele două programe;
– Achiziția unui satelit revine în discuție, posibil anul viitor sau în 2028;
– Primele tancuri Abrams sunt anunțate pentru anul viitor, cu finalizarea livrării programată în 2028;
– Ministerul Economiei analizează, de la începutul anului, modul în care se va realiza localizarea industrială pentru viitoarele 216 tancuri noi, analiză care va preceda demararea efectivă a programului;
– MApN a acceptat o recepție parțială a avioanelor IAR-99 SM. Un aruncător de bombă, care avea un piston ce lovea în conductele de combustibil, a fost eliminat din configurație — se pare că cerința inițială a fost greșită și producătorul „nici nu a fost în stare să-l facă”. Pentru al doilea dispozitiv, sistemul EGI Anti-Spoofing de la Honeywell, s-a acceptat un proces verbal de recepție parțială, pe baza dovezii că a fost comandat, achitat în proporție de 10-20% din preț și că livrarea este estimată în unul-doi ani.
Ce nu a fost întrebat — și de ce contează
Discuția nu a inclus nicio mențiune despre contractul pentru cele trei sisteme antiaeriene IRIS-T sau despre rachetele anti-navă NSM comandate prin SAFE, două programe care ar trebui să fie printre cele mai urgente pentru apărarea aeriană și navală a României. De asemenea, ministrul nu a fost întrebat de ce execuția bugetară pe zona achizițiilor de tehnică de luptă este atât de mică — doar 26,28% cheltuiți din cele 21,33 miliarde de lei alocate — un procent care, coroborat cu anunțurile despre bani deja plătiți în avans prin SAFE, ridică întrebarea firească: unde se duce efectiv diferența, și de ce ritmul contractărilor interne rămâne cu mult în urma promisiunilor publice?
Coincidență sau nu, aceste anunțuri optimiste vin chiar în perioada în care Comisia Europeană a eliberat României prima tranșă din programele SAFE — 15%, adică 2,5 miliarde de euro, pe 26 august. Cronologia — bani europeni deblocați, urmați imediat de un val de declarații ministeriale despre contracte și progrese — nu dovedește nimic ilegal, dar merită observată de oricine urmărește cum circulă, în realitate, fondurile de apărare ale României într-un context geopolitic tensionat, în care presiunea de a arăta „capabilități complete” este la fel de mare ca presiunea reală de a le construi.
Sursă: Romania Military (rumaniamilitary.ro)
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.