AI, noul petrol: cine beneficiază de frânarea SUA?

n timp ce America dezbate zgomotos despre riscurile centrelor de date și ale inteligenței artificiale, Beijingul urmărește tăcut cum liderul mondial al tehnologiei își pune singur piedici — și cine beneficiază de asta nu e deloc un mister.

Un val de opoziție împotriva dezvoltării AI și a centrelor de date din SUA a luat amploare recent, alimentat de îngrijorări legitime ale comunităților locale privind impactul acestor investiții. Guvernatorul statului West Virginia, Pat Morrisey, a propus deja un plan pentru o dezvoltare responsabilă a acestor centre, semn că nu toată lumea vede în AI doar o amenințare.

Cronologia ridică întrebări: cine finanțează opoziția?

Ceea ce nu se menționează suficient în dezbaterea publică este că o parte din opoziția față de dezvoltarea AI americană pare alimentată de influență străină — inclusiv din partea unor actori care ar avea absolut orice interes ca Statele Unite să nu domine o tehnologie considerată definitorie pentru acest secol. Coincidență sau strategie? Comisia pentru Energie și Comerț a Camerei Reprezentanților a cerut deja o anchetă privind eforturile unor adversari străini de a bloca dezvoltarea centrelor de date americane.

Istoria omenirii, dacă e privită prin prisma energiei, a trecut de la forța musculară, la animale, la vânt și apă, la abur, motorul cu ardere internă, electricitate și nuclear. AI reprezintă însă altceva: pentru prima dată de la apariția computerului în anii 1940, avem o tehnologie capabilă să amplifice nu forța fizică, ci puterea mentală — trăsătura definitorie a speciei umane.

Paralela cu pământurile rare: un precedent care ar trebui să dea de gândit

Occidentul a cedat deja, din neatenție sau naivitate, o poziție de monopol Chinei în domeniul mineralelor rare — folosite masiv în tehnologie. Rezultatul? Pârghii de negociere pentru Partidul Comunist Chinez, volatilitate crescută a prețurilor și mutarea producției într-o țară cu standarde de mediu mult mai laxe. Ce nu se spune direct, dar reiese clar din context, este că același scenariu s-ar putea repeta cu AI — o tehnologie despre care se estimează că ar putea deveni cea mai valoroasă din istorie.

Standardele de supraveghere mai permisive ale Chinei nu au rămas fără consecințe globale. Originea COVID-19 din Institutul de Virologie din Wuhan este tot mai larg acceptată ca explicație plauzibilă, iar îngrijorările privind standardele de siguranță ale laboratorului erau cunoscute cu ani înainte de pandemie. Mai mult, scurgerea unui virus SARS anterior, în 2004, din același tip de instituție, este un fapt documentat. Cine beneficiază de faptul că aceste precedente sunt rareori aduse în discuție atunci când vorbim despre supravegherea dezvoltării AI în China?

Supravegherea internă, Belt and Road și agresiunea externă

Partidul Comunist Chinez folosește deja, la scară largă, tehnologia — inclusiv AI — pentru supravegherea propriilor cetățeni, făcând din China una dintre cele mai monitorizate societăți din lume. Există rapoarte tot mai numeroase despre finanțarea unor proteste din SUA de către entități legate de Beijing. Inițiativa „Belt and Road” a fost documentată ca instrument de creare a dependenței economice în țările în curs de dezvoltare.

La acestea se adaugă conflictele de frontieră recurente cu India, construcția de baze insulare în apele revendicate de Filipine și alte state din Pacific, anularea acordului privind drepturile Hong Kongului, întemnițarea opozanților politici de acolo și amenințările repetate la adresa Taiwanului și Japoniei. Recenta lege a „unității etnice” consolidează acuzațiile anterioare de practici genocidale împotriva uigurilor și tibetanilor.

Ce înseamnă, de fapt, „conducerea Chinei în AI”

Dacă Beijingul folosește deja o gamă largă de instrumente — de la presiune diplomatică la supraveghere digitală — împotriva propriilor cetățeni și a guvernelor străine, nu există niciun motiv rezonabil să credem că nu ar face același lucru cu AI, la o scară mult mai mare. China investește deja masiv și conduce în domenii precum robotica umanoidă, semn că amenințarea nu este ipotetică, ci deja în desfășurare.

În acest context, apelurile unor voci politice din SUA — precum cea a senatorului Bernie Sanders, care a cerut o pauză în dezvoltarea AI considerată „scăpată de sub control” — capătă o dimensiune suplimentară de îngrijorare: indiferent de intenția declarată, efectul practic ar putea fi cedarea de facto a supremației tehnologice către guvernul cel mai puțin tras la răspundere de pe planetă.

Supravegherea dezvoltării AI este, desigur, necesară și face parte din tradiția democratică americană. Dar există o diferență uriașă între reglementare responsabilă și auto-sabotaj strategic într-o cursă tehnologică ale cărei mize depășesc cu mult ceea ce s-a întâmplat cu pământurile rare.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)