Legea concubinelor la CCR: cronologia care întreabă de ce

reședintele Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituțională legea privind integritatea — noua lege ANI — exact în punctul care obligă partenerii de viață ai demnitarilor să depună declarații de avere. Oficial, e o chestiune de constituționalitate. Neoficial, cronologia merită privită cu atenție: partenera sa, Mirabela Grădinaru, și-a făcut publică declarația de avere înainte ca legea să fie adoptată de Parlament.

Ce nu se menționează în comunicatele oficiale este simplu: dacă declarația fusese deja publicată voluntar, de ce mai era nevoie de o contestație la CCR pe exact acest articol? Cine beneficiază de blocarea unei prevederi care, teoretic, ar afecta transparența întregii clase politice, nu doar a unei persoane?

Un articol, mai multe interese

Legea ANI vine ca răspuns la presiunea publică pentru mai multă transparență în rândul demnitarilor, într-un context în care încrederea românilor în instituțiile statului este, potrivit sondajelor recente, extrem de scăzută. Articolul contestat nu vizează doar cazul președintelui — surse citate în presă indică faptul că prevederea l-ar afecta și pe Dominic Fritz, președintele USR, alături de alți oficiali aflați în relații necăsătorite recunoscute public.

Coincidență sau nu, contestarea vine chiar din partea instituției prezidențiale care, teoretic, ar trebui să fie primul avocat al transparenței publice. Faptul că declarația partenerei a fost publicată anterior adoptării legii poate fi citit în două chei: fie ca gest de bună-credință preventiv, fie ca o mișcare menită să demonstreze că „nu mai e nevoie” de o obligație legală — pentru că, vezi bine, s-a făcut deja voluntar.

Context extins: transparența, o marfă politică

Dezbaterea despre declarațiile de avere ale partenerilor de viață ai demnitarilor nu e izolată — ea se leagă de un tablou mai larg în care legislația anti-corupție din România a fost, istoric, ținta unor atacuri similare la CCR, indiferent de culoarea politică a celor vizați. De fiecare dată argumentul juridic invocat e „constituționalitatea”, dar rezultatul practic e același: o breșă legală care protejează exact persoanele aflate cel mai aproape de putere. Într-o țară în care 79% dintre cetățeni cred că țara merge într-o direcție greșită, fiecare astfel de contestație alimentează suspiciunea că regulile se scriu pentru mulțime, dar se rescriu pentru cei de la vârf.

Rămâne de văzut cum va decide Curtea Constituțională și dacă motivația juridică va reuși să convingă un public deja obosit de promisiuni de transparență urmate de excepții personalizate.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)