Gates cere taxe pe AI: cine plătește de fapt factura?

mul care a construit unul dintre cele mai mari imperii tehnologice ale planetei ne avertizează acum că mașinăria pe care industria lui a pus-o în mișcare va șterge de pe piața muncii, permanent, milioane de locuri de muncă — și propune, drept soluție, exact tipul de reglementare pe care marile corporații tech au evitat-o cu religiozitate până acum: taxe pe inteligența artificială și pe roboți. Coincidență sau nu, apelul vine chiar de la un cofondator Microsoft, într-un moment în care presiunea publică pentru controlul AI a devenit tot mai greu de ignorat.

Bill Gates a scris, într-un eseu publicat pe site-ul său Gates Notes, că „multe locuri de muncă vor dispărea pentru totdeauna”. El susține că inteligența artificială ar putea deveni „cel mai mare egalizator inventat vreodată” sau, dimpotrivă, „cea mai mare sursă de nedreptate” — iar guvernele, spune el, nu se pregătesc suficient pentru acest șoc.

De ce comparațiile istorice nu mai funcționează

Gates susține că paralela cu revoluțiile tehnologice anterioare este înșelătoare. Trecerea de la munca agricolă la cea de birou s-a produs pe parcursul mai multor generații și a creat locuri de muncă ce necesitau gândire umană. AI, spune el, poate acum înlocui chiar cognitivul uman, funcționând prin dispozitive și sisteme deja integrate în viața noastră de zi cu zi.

Potrivit lui Gates, în următorul deceniu, domenii precum dreptul, serviciile pentru clienți, medicina, dezvoltarea de software și producția industrială vor fi puternic afectate. Pozițiile entry-level și cele de nivel mediu sunt cele mai expuse riscului imediat, în timp ce roboții vor amenința, în timp, și joburile fizice din construcții, ospitalitate și alte sectoare.

„Human Reserved”: o categorie de joburi rezervate oamenilor

Gates a propus crearea unei categorii numite „Human Reserved” — locuri de muncă pe care societatea ar decide să le păstreze exclusiv pentru oameni, chiar și atunci când mașinile ar putea să le facă la fel de bine. Printre exemple: comunicarea unui diagnostic medical terminal, educația și îngrijirea sănătății mintale. Chiar el recunoaște că guvernele vor avea de luat decizii dificile despre ce anume merită protejat.

Cine beneficiază de fapt de o asemenea reglementare? Gates propune și taxarea token-urilor AI și a roboților industriali. Argumentul lui: angajatorii plătesc taxe pe salarii atunci când angajează oameni, dar pot deduce roboții ca cheltuieli de afaceri — ceea ce creează, practic, un stimulent financiar pentru înlocuirea forței de muncă umane. O taxă ar încetini acest proces și ar genera venituri pentru recalificarea angajaților disponibilizați și pentru consolidarea plasei de siguranță socială.

Frauda, dezinformarea și copiii care vorbesc cu roboți

Gates a atras atenția și asupra altor riscuri: AI ar putea facilita frauda, atacurile cibernetice, bioterorismul, supravegherea în masă și dezinformarea. Un motiv special de îngrijorare, spune el, este formarea de relații emoționale între copii și „companioni AI”, dependență care ar putea slăbi grav gândirea critică a noilor generații.

Cu toate acestea, Gates recunoaște și potențialul pozitiv al tehnologiei: accelerarea cercetării medicale, diagnostice mai precise, extinderea accesului la educație și soluții pentru agricultură, energie și schimbări climatice. El cere crearea unor noi instituții naționale și internaționale pentru gestionarea efectelor AI, insistând că e nevoie de cooperare între Statele Unite și China. „Această tehnologie fără precedent cere un răspuns global fără precedent”, a scris el.

Reacții împărțite: de la Congres la mediul academic

Congresmanul american Greg Casar (democrat, Texas) a susținut public ideea taxării AI. „Chiar și miliardari din tech precum Bill Gates spun că avem nevoie de o taxă pe token-urile AI, ca să prevenim șomajul în masă”, a scris Casar pe X. „Am depus primul și singurul proiect de lege din Congres care propune exact asta.”

Nu toată lumea e de acord. Adam Michel, de la Cato Institute, a contestat în iunie o parte din ideile lui Gates, inclusiv taxarea roboților care preiau munca oamenilor. „Cercetările empirice arată constant că investițiile în tehnologii noi sunt complementare, nu înlocuiesc munca, ci o completează”, a scris Michel. „Pentru ca angajații să reușească într-o economie bazată pe AI, e nevoie de mai multă investiție în unelte noi și mai bune, nu de mai puțină. Taxarea capitalului din spatele acestor unelte ar încetini exact procesul care poate crește salariile și extinde oportunitățile.”

Pedro Domingos, profesor emerit de informatică la University of Washington, l-a comparat pe Gates cu Dario Amodei, CEO al Anthropic, etichetat de presă drept „profet al pieirii” pe tema AI și șomajului. „Antrenarea AI să imite oamenii nu este calea către superinteligență”, a scris Domingos pe X.

Oren Etzioni, tot profesor emerit la University of Washington, a spus într-un articol pentru GeekWire că Gates a identificat corect fenomenul disponibilizărilor cauzate de AI, dar că soluțiile sale sunt „în mare parte greșite”. Etzioni susține o taxă pe AI, dar avertizează că o taxă pe token-uri ar crește doar costul AI-ului american, împingând consumatorii spre variante mai ieftine, făcute în China. Potrivit lui, AI nu produce direct concedieri — produce joburi care pur și simplu nu mai sunt scoase la concurs niciodată. Soluția lui Etzioni: educație pentru alfabetizare digitală și reorientarea angajaților disponibilizați spre industria îngrijirii.

Ce nu se menționează în majoritatea rapoartelor despre acest subiect este contextul mai larg: dezbaterea despre taxarea AI vine într-un moment în care marile companii tech, inclusiv cele fondate sau conduse de oameni precum Gates, au acumulat deja o influență fără precedent asupra economiei globale, iar propunerile de reglementare formulate chiar de insideri ridică întrebarea dacă miza reală e protejarea locurilor de muncă sau modelarea din timp a regulilor jocului, înainte ca altcineva să o facă.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)