Drona din Marea Neagră: cui i-a convenit escaladarea de la Neptun Deep

n F-16 românesc a distrus joi o dronă navală încărcată cu explozibil la câteva sute de metri de platforma Neptun Deep — oficial un gest de apărare, dar cronologia incidentului ridică o întrebare pe care rapoartele oficiale o ocolesc: de ce tocmai acum, când platforma urmează să transforme România în cel mai mare producător de gaze din UE până în 2027?

Incidentul a avut loc în Marea Neagră, la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța, acolo unde se află cel mai mare proiect de gaze al României și primul său proiect offshore de adâncime. La momentul apropierii dronei, sute de oameni lucrau pe platformă.

Potrivit relatării Wall Street Journal, autoritățile române au trimis două avioane F-16 pentru a urmări și, ulterior, a neutraliza drona, despre care s-a spus că a fost lansată de Rusia. Decizia de a o distruge a fost luată, potrivit ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, „în consultare cu NATO”, pentru a proteja viețile celor care lucrau pe platformă și pentru a securiza infrastructura. Miruță a publicat pe Facebook chiar și imagini din momentul exploziei.

Președintele Nicușor Dan a acuzat Rusia direct, după ce Ucraina a negat că drona i-ar aparține. Dan a vorbit despre punerea în pericol a „infrastructurii critice” și a oamenilor „care lucrau pe platformă”, scriind pe X: „Condamn ferm intensificarea acestui tip de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse. Rămânem vigilenți alături de aliații NATO pentru a ne apăra și a respinge astfel de provocări.”

Ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că Moscova nu a confirmat și nici nu a negat implicarea — tăcere care, în acest tip de incidente „gri”, a devenit aproape o rutină. Kremlinul a promis recent represalii împotriva Ucrainei și a susținătorilor săi occidentali, pe fondul campaniei tot mai intense de drone cu rază lungă care a lovit rafinării și infrastructură energetică rusească, campanie pe care Moscova susține că ar fi ghidată cu informații de țintire furnizate de aliații occidentali ai Kievului. Rusia se confruntă, la rândul ei, cu penurii de carburant raportate pe scară largă, inclusiv în capitală și în regiunile din jur.

Coincidență sau nu, momentul ales pentru acest tip de „avertisment” cade exact în perioada în care Neptun Deep este pregătit să devină pilonul independenței energetice a României — un proiect strategic care schimbă echilibrul de putere regional și reduce, cel puțin pe hârtie, dependența Europei de gazul rusesc. Cine beneficiază de o escaladare care ține acest proiect sub presiune constantă, fără să declanșeze un răspuns militar deschis? Întrebarea rămâne deschisă, iar tăcerea Kremlinului nu face decât să o amâne.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat la incident, vorbind despre „o campanie tot mai amplă de amenințări, care destabilizează cetățenii noștri și urmărește să dividă Uniunea”. Ea a menționat inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor și programul Eastern Flank Watch, subliniind că Europa își extinde producția pentru a putea răspunde „cu viteză, unitate și hotărâre” la amenințările emergente.

Ceea ce merită subliniat este că, deși incidentele aeriene cu proiectile rusești la granița estică a NATO au devenit aproape o normalitate, mobilizarea unor avioane de vânătoare ale unui stat membru NATO pentru a urmări și distruge o dronă maritimă lângă coastă este un precedent nou. Fie că a fost o eroare de calcul, fie un test deliberat al reacției occidentale, semnalul trimis este limpede: infrastructura energetică vitală a UE poate fi lovită, iar granița dintre incident izolat și provocare calculată devine tot mai greu de trasat.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)