Armata chineză interzice vânzarea echipamentelor scoase din uz: de ce acum?

ficial, motivul e „protejarea secretelor militare”. Dar când șase instituții centrale ale regimului de la Beijing — inclusiv Comisia Militară Centrală, adică vârful puterii militare chineze — se mobilizează simultan pentru a interzice vânzarea unor piese de echipament „retras din uz”, întrebarea firească nu e ce se ascunde, ci de ce abia acum și de ce cu atâta forță instituțională.

Pe 28 iulie, șase departamente guvernamentale chineze — Departamentul de Logistică și cel de Dezvoltare a Armamentului din cadrul Comisiei Militare Centrale, Comisia pentru Afaceri Politice și Juridice, Ministerul Securității Publice, Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței și Administrația de Stat pentru Știință, Tehnologie și Industrie de Apărare Națională — au emis împreună „Notificarea privind interzicerea activităților de vânzare a echipamentelor militare retrase sau declarate deșeu”.

Ce spune, oficial, documentul

Notificarea recunoaște că, în ultimii ani, unii comercianți au vândut deschis — atât online, cât și offline — echipamente militare scoase din uz care conțineau informații sensibile, provocând „efecte adverse” și „riscuri de securitate”. Documentul mai precizează, explicit, că unul dintre scopurile interdicției este „menținerea imaginii pozitive a armatei poporului” — o formulare care spune, de fapt, mai multe decât pare la prima vedere.

Interdicția vizează orice entitate sau persoană care ar vinde echipamente, muniții, dispozitive, componente sau materiale retrase oficial din serviciu și destinate casării. Este interzisă și dezasamblarea pieselor din echipamente scoase din uz pentru a fi reasamblate și vândute ca imitații ce ar putea fi confundate de public cu echipament militar real, precum și orice promovare comercială a acestora.

Ceea ce nu apare nicăieri în comunicatul oficial: tipurile, cantitățile sau sursele exacte ale echipamentului aflat deja pe piață, și nicio confirmare sau infirmare a unor scurgeri reale de informații militare. Absența acestor detalii, într-un document care altfel e extrem de specific, ridică întrebări.

Colecționari, experți și o altă explicație posibilă

Li Yuansong, colecționar de echipament și memorabilia militară chineză, a declarat pentru The Epoch Times că multe dintre armele chineze provin din tehnologie de sorginte sovietică, din perioada 1922-1991. „Manufactura este rudimentară și departe de a fi avansată. Dacă experți occidentali în armament le-ar dezasambla și analiza, probabil ar râde”, a spus el. „Adevărata teamă nu ține atât de scurgerea secretelor, cât de faptul că străinii ar putea descoperi cât de înapoiat este de fapt armamentul convențional chinezesc.”

Cu alte cuvinte: cine beneficiază de fapt de această interdicție? Nu neapărat siguranța națională abstractă, ci imaginea unei armate care vrea să pară mai avansată decât este.

Li Xiangyang, un cercetător militar chinez care a folosit un pseudonim de teama represaliilor, a explicat că unele componente vândute online poartă serii, denumiri de model și urme de utilizare care ar putea dezvălui informații despre loturile de producție, standardele de mentenanță și calitate. Potrivit lui, notificarea vizează în principal aplicarea Legii anti-spionaj, regimul dorind să împiedice entitățile străine să obțină o imagine reală asupra tehnologiei militaro-industriale chineze.

Su Pei, un alt cercetător militar cu bază în China, care a preferat de asemenea anonimatul, susține că menționarea explicită a „imaginii pozitive a armatei poporului” arată că regimul nu se teme doar de scurgeri de informații, ci și de expunerea propriei înapoieri tehnologice. Su a mai adăugat că regimul se teme de posibilitatea ca militari să vândă echipament uzat prin canale subterane — bunuri care ar putea ajunge, în cele din urmă, la adversari străini, fenomen despre care spune că s-a mai întâmplat deja în regiunile de coastă.

Excepțiile care contează la fel de mult ca regula

Interdicția nu se aplică absolut tot: piesele dezasamblate cu utilizare duală incluse în catalogul public al China Rongtong Asset Management Group — o companie de stat gestionată central de Partidul Comunist Chinez — rămân exceptate, la fel ca alte echipamente autorizate expres de armată pentru vânzare. Practic, statul își păstrează un canal oficial de valorificare a acelorași active pe care le interzice pentru toți ceilalți.

Su Pei notează că armata chineză a funcționat multă vreme într-o „cutie neagră”, fără supraveghere externă asupra achizițiilor, scoaterii din uz și dispunerii activelor — un mediu care, spune el, favorizează corupția. Coincidență sau nu, interdicția vine tocmai când presiunea internă asupra transparenței militare pare să crească, iar imaginea externă a Beijingului — inclusiv în contextul tensiunilor cu Occidentul pe teme de tehnologie militară — devine tot mai sensibilă.

Într-un context geopolitic mai larg, în care Beijingul își etalează constant modernizarea armatei ca argument de putere regională, o astfel de măsură restrictivă spune, indirect, o poveste diferită de cea a propagandei oficiale: una despre echipamente vechi, tehnologie sovietică reciclată și o teamă mai mare de rușine decât de spionaj.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)