
Strâmtoarea Hormuz și petrolul la 80 de dolari: cine câștigă cu adevărat
n timp ce lumea privește la schimbul de amenințări dintre Washington și Teheran, petrolul Brent a sărit peste 80 de dolari pe baril — o coincidență care merită pusă sub lupă, mai ales că tocmai fusese revocat un acord de sancțiuni care permitea Iranului să-și vândă hidrocarburile pe piața globală.
Trump la summitul NATO: „Iranienii vor să mă asasineze”
Președintele american Donald Trump, vorbind în fața liderilor NATO reuniți la Ankara, a declarat în repetate rânduri că Iranul îl vizează personal: „Sunt pe fiecare listă a lor. Până acum am avut un pic de noroc, dar poate nu va dura. Sunt oameni răi și bolnavi și trebuie să scăpăm de acest cancer.” Trump a sugerat că este momentul să se „termine treaba”, fără a detalia ce înseamnă asta în termeni concreți — și, semnificativ, a evitat să vorbească explicit despre schimbare de regim, revenind mereu la tema nucleară: „nebunii” nu pot deține arme nucleare.
Referitor la presupusul complot de asasinat, contextul pare să fie legat de funeraliile ayatollahului Khamenei, unde, potrivit unui raport Reuters publicat marți, participanții au aruncat cu pietre într-un panou publicitar care îl înfățișa pe Trump cu o țintă pe cap, iar femei în chadore negre țineau pancarte cu inscripția „KILL TRUMP”. Alții purtau afișe cu chipurile lui Trump, vicepreședintelui JD Vance, secretarului apărării Pete Hegseth și premierului israelian Benjamin Netanyahu, fiecare în vizorul unei arme, cu mesajul „There will be blood”. Ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că aceste imagini au circulat liber pe rețelele sociale cu zile înainte ca Trump să le invoce public — cronologia ridică semne de întrebare despre momentul ales pentru această declarație.
Iranul amenință să închidă Hormuzul, armata SUA „pregătită” să reia blocada
Postul de stat iranian Press TV a citat miercuri un oficial iranian care a avertizat că Teheranul este pregătit să închidă din nou Strâmtoarea Hormuz — sau să o opereze exclusiv conform propriilor reguli, inclusiv prin perceperea de taxe și utilizarea unui traseu desemnat aproape de coasta iraniană, conform Memorandumului de la Islamabad. Același oficial a avertizat că forțele militare iraniene sunt gata să „lovească de cel puțin două ori mai multe ținte decât cele atacate” în caz de noi lovituri americane. „Evoluțiile din ultimele 48 de ore arată că Iranul nu va ceda controlul asupra Hormuzului”, a declarat sursa.
Simultan, un oficial american a declarat pentru Fox News că „armata SUA este pregătită să reia blocada navelor spre și dinspre porturile iraniene, dacă va primi ordinul.” Iar agenția TASS, citând o sursă iraniană, a anunțat că Iranul a suspendat negocierile privind un acord final cu Statele Unite. Cine beneficiază de această suspendare? Piețele energetice au răspuns imediat: Brent a urcat la peste 80 de dolari pe baril, iar WTI a depășit 74 de dolari.
„Probabil îi lovim în această noapte”
Trump a declarat în cadrul conferinței de presă de la summitul NATO din Ankara că armistițiul cu Iranul este, în opinia sa, „terminat” și că SUA vor lovi probabil Iranul în noaptea de miercuri spre joi: „Vă dau un mic avertisment: îi vom lovi puternic în această noapte.” Declarația a fost făcută chiar înainte de întâlnirea cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky — un context geopolitic care, coincidență sau nu, plasează două fronturi fierbinți simultan pe agenda americană.
Trump a adăugat că Iranul „a ucis soldați și oameni timp de 47 de ani” și că SUA „au un cont de reglat”. A mai spus: „Poate vom face asta fără niciun acord.” A menționat și posibilitatea ocupării insulei Kharg — un nod crucial al exporturilor petroliere iraniene — și a avertizat că SUA ar putea viza instalații de desalinizare, deși a spus că ar urî să fie nevoit să facă asta.
Sursa de știri geopolitice DropSite a contestat unele dintre afirmațiile lui Trump, în special cea conform căreia serviciile de securitate iraniene ar fi ucis 54.000 de protestatari în timpul protestelor economice din ianuarie. Organizația pentru drepturile omului HRANA, care a primit finanțare americană, a documentat aproximativ 7.000 de decese, inclusiv membri ai forțelor de securitate iraniene. Iranul estimează bilanțul la puțin peste 3.100 de morți. Potrivit DropSite, „nu există dovezi pentru niciuna dintre cifre” — nici pentru 40.000, nici pentru 54.000.
Armistițiul s-a încheiat: „Nu mai vreau să am de-a face cu ei, sunt gunoi”
Futures-urile pe Brent au sărit cu peste 6% la Londra după ce Trump a declarat că armistițiul provizoriu cu Iranul este terminat: „Pentru mine, cred că s-a terminat. Nu mai vreau să am de-a face cu ei; sunt gunoi.” Declarația a venit după ce Iranul a lansat rachete și drone kamikaze asupra mai multor nave comerciale în zona de îngustare a Hormuzului marți, urmate de lovituri americane nocturne de represalii. SUA au distrus 28 de ambarcațiuni iraniene în noaptea anterioară, potrivit lui Trump.
Trezoreria americană a revocat, cu câteva ore înainte de lovituri, scutirea de sancțiuni care permitea Teheranului să-și vândă petrolul — inversând un element-cheie al acordului interimar. Cine beneficiază de eliminarea petrolului iranian de pe piață tocmai când prețurile urcă vertiginos? Această întrebare rămâne fără răspuns în comunicatele oficiale.
Piețele energetice și „erodearea încrederii” în redeschiderea Hormuzului
Centrul Comun de Informații Maritime a ridicat miercuri nivelul de risc pentru Hormuz la „Sever” după ce trei petroliere au fost vizate de Iran. În tranzacțiile europene, futures-urile pe Brent au urcat 6% la 78,63 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate a crescut cu 6,2% până la 74,85 dolari pe baril. Prețul gazelor naturale a crescut și el, contractul de referință TTF olandez urcând cu 4,8% la 49,04 euro pe megawatt-oră.
Michelle Brouhard, șefa departamentului de politici și riscuri geopolitice la Kpler, a avertizat: „Fiecare nou atac asupra navelor comerciale erodează și mai mult încrederea în redeschiderea Strâmtorii, făcând fiecare recuperare viitoare mai fragilă decât precedenta. Dacă fiecare redeschidere este considerată temporară, tarifele de transport rămân ridicate, costurile de asigurare rămân mari și tot mai puține nave sunt dispuse să reintre în Golf.”
Analistul UBS Dominic Ellis a scris într-o notă că „piețele s-au grăbit prea mult să creadă în narațiunea de de-escaladare” și că, deși există dovezi ale unor progrese diplomatice și ale unei reveniri a fluxurilor de nave prin Hormuz, ultimele evoluții ar putea duce la așteptări mai realiste privind normalizarea și un nivel ușor mai ridicat al prețului petrolului pe termen scurt. Ellis consideră totuși că probabilitatea unui salt peste 100 de dolari pe baril rămâne scăzută, inclusiv în cazul unor noi lovituri de represalii, dată fiind scăderea surprinzătoare și susținută a importurilor chineze de petrol brut.
Cronologia atacurilor și reacțiilor — tabloul complet
Parlamentul iranian, prin vocea președintelui său Ghalibaf, a acuzat SUA că a violat părți majore ale Memorandumului de înțelegere, invocând atacurile americane asupra sudului Iranului, reinstaurarea sancțiunilor petroliere și amenințările cu noi lovituri. Ministerul de Externe iranian a declarat că activitatea americană nocturnă a „făcut ineficiente părți importante și fundamentale ale Memorandumului privind Încheierea Războiului.”
Pe câmpul de luptă, Garda Revoluționară Iraniană (IRGC) a anunțat că a lovit 85 de instalații militare americane în Bahrain și baza aeriană Ali Salem din Kuwait. IRGC a mai susținut că a doborât o dronă americană MQ-9 în sudul Iranului și că a lansat rachete anti-navă și drone spre nave de război americane în Marea Oman. Secretarul apărării Pete Hegseth și-a anulat vizita planificată în Israel.
Pe plan mai larg, un avion pakistanez Boeing care zbura spre Karachi s-a prăbușit, surse citate de postul iranian IRIB susținând că aeronava ar fi fost lovită din greșeală de SUA — o afirmație neconfirmată oficial. Un petrolier al companiei Chevron a fost atacat cu drone în Marea Neagră. Ucraina a lovit două rafinării, șase petroliere și aerodromul Borisoglebsk. Kievul a fost atacat cu rachete. Avioane de luptă israeliene au efectuat atacuri în sudul Libanului. Trump a declarat că SUA nu vor permite Chinei să preia Canalul Panama.
Tabloul de ansamblu — conflicte simultane pe mai multe fronturi, prețuri ale energiei în creștere, negocieri suspendate și o piață a petrolului care intră în backwardation — ridică o întrebare pe care analiștii financiari o evită cu grijă: într-o lume în care haosul geopolitic generează profituri colosale pentru anumiți actori, cine are cu adevărat interesul ca această criză să se prelungească?
Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.