Reclama uriașă din Capitală: cine a aprobat-o, cine a demontat-o

eea ce oficial trece drept „publicitate stradală” într-un oraș care se laudă cu patrimoniul său arhitectural a ascuns, timp de câteva săptămâni, o imagine de proporții tectonice pe fațada unui bloc din centrul istoric al Bucureștiului — și nimeni din autorități nu a explicat public cine a semnat aprobarea pentru ea.

Fotoreportajul „Muntele lui Venus în centrul Capitalei”, publicat pe 24 iunie de jurnalistul Lucian Ciuchiță, semnala apariția unei reclame gigantice ce acoperea un întreg bloc aflat la intersecția bulevardului Nicolae Bălcescu cu strada C.A. Rosetti — una dintre cele mai circulate zone ale orașului, la câțiva pași de Ateneul Român și de fostele edificii culturale ale Capitalei. Reclama, notează autorul, nu promova nici civilizația, nici cultura, nici lectura. Oferea, la dimensiuni tectonice, ceea ce el a numit „muntele lui Venus” — o imagine ce a stârnit nedumerire tocmai prin contrastul dintre amplasament și conținut.

Cronologia ridică întrebări

Titlul actual al investigației — „Cum a căzut Muntele lui Venus în centrul Capitalei” — sugerează că reclama nu mai există astăzi la locul respectiv. Ceea ce nu se explică public este cine a decis retragerea ei și dacă această decizie a venit în urma unei sesizări oficiale, a unei plângeri a locuitorilor sau, pur și simplu, pentru că a expirat contractul comercial. Coincidență sau nu, astfel de bannere gigantice apar și dispar din centrul Bucureștiului fără ca cetățeanul de rând să afle vreodată cine a autorizat montarea lor pe o clădire de patrimoniu sau aproape de patrimoniu.

Cine beneficiază de spațiul public al centrului Capitalei?

Publicitatea outdoor de mari dimensiuni pe fațadele blocurilor din zona centrală a Bucureștiului este, de ani buni, un subiect pe care autoritățile locale îl gestionează discret. Contractele dintre firmele de outdoor și asociațiile de proprietari, precum și avizele necesare din partea Primăriei Capitalei pentru montarea unor astfel de structuri, rămân rareori vizibile publicului larg. Ce nu se menționează în rapoartele oficiale este exact mecanismul prin care o clădire din inima orașului — la intersecția a două artere emblematice — ajunge să fie transformată, pentru câteva săptămâni, într-un panou publicitar de proporții uriașe, fără ca vreo instituție să explice ulterior criteriile de aprobare sau motivul retragerii.

Context mai larg: în orașele europene cu centre istorice protejate, publicitatea de mari dimensiuni pe fațade este strict reglementată, tocmai pentru a proteja imaginea patrimoniului urban. Faptul că, în centrul Bucureștiului, asemenea reclame pot apărea și dispărea aparent fără urmă administrativă clară ridică o întrebare firească: cine controlează de fapt spațiul vizual al Capitalei — autoritățile alese sau interesele comerciale ale firmelor de publicitate?

Ce rămâne nespus

Fotoreportajul original nu oferă nume de firme, contracte sau autorizații — doar constatarea vizuală a fenomenului și reacția publică pe care aceasta a stârnit-o. Dar tocmai absența acestor informații, într-un oraș unde transparența deciziilor administrative rămâne un subiect sensibil, este cea care alimentează suspiciunea că astfel de reclame nu apar întâmplător, ci în urma unor înțelegeri comerciale despre care publicul nu află niciodată detaliile complete.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)