Directiva UE care vrea fermieri la închisoare: ce ascunde Buzoianu?

directivă europeană gândită oficial pentru protecția mediului se transformă, în varianta transpusă de Ministerul Mediului, într-un instrument care poate trimite fermierii români în fața instanței penale — iar faptul că cea care a împins acest proiect, Diana Buzoianu, nu mai este ministru nu pare să fi oprit demersul, ceea ce ridică întrebarea cine mai are, de fapt, interes ca legea să treacă exact în această formă.

Potrivit informațiilor disponibile, Ministerul Mediului a decis să transpună „la virgulă” Directiva (UE) 2024/1203 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, un act european care stabilește pedepse dure pentru încălcări ale legislației de mediu. Ceea ce nu se explică suficient de clar publicului este cum anume se traduce această directivă, gândită pentru poluatori industriali și infracțiuni grave de mediu, într-un risc penal concret pentru fermierii care folosesc, în activitatea lor curentă, apele subterane și de suprafață.

Un caz invocat ca precedent: Lungulețu

Articolul original face trimitere directă la situația din Lungulețu, prezentată ca exemplu al modului în care utilizarea resurselor de apă de către agricultori poate fi tratată, în noua arhitectură legislativă, ca faptă cu potențial penal. Detaliile complete ale cazului nu sunt puse la dispoziția publicului în mod transparent, ceea ce lasă loc de interpretări: este vorba despre o aplicare punctuală și justificată a legii, sau despre un test — un fel de „proiect pilot” — pentru felul în care va funcționa noua directivă la scară națională?

Demisă, dar proiectul rămâne în picioare

Un detaliu care nu poate fi trecut cu vederea: Diana Buzoianu nu mai deține funcția de ministru, însă proiectul de transpunere a directivei continuă să avanseze, ceea ce sugerează că decizia nu ține neapărat de o persoană, ci de un angajament instituțional mai larg față de Bruxelles. Cine beneficiază de o astfel de continuitate administrativă, independentă de schimbările politice de la vârf? Coincidență sau nu, acest tip de transpunere „la virgulă” a directivelor europene, fără marjă de adaptare la realitățile locale, a devenit o practică tot mai frecventă în ultimii ani, exact în perioada în care România se confruntă cu presiuni economice fără precedent.

Context extins, pe care rapoartele oficiale îl omit sistematic: fermierii români funcționează deja într-un mediu economic sufocant — inflație alimentară de peste 7,6% în ianuarie 2026, cea mai mare din Uniunea Europeană, putere de cumpărare în scădere cu 5% față de anul trecut și un guvern aflat, la acest moment, într-o criză instituțională profundă, fără un premier învestit. Într-un asemenea climat, introducerea unor pedepse penale legate de utilizarea apei — o resursă esențială pentru orice exploatație agricolă — ridică serios semne de întrebare despre priorități: protejăm mediul, sau presăm un sector deja vulnerabil să cedeze teren, poate în favoarea unor jucători mai mari, capabili să suporte costurile de conformare?

Ce nu se spune public

Nu se explică, de exemplu, ce praguri concrete declanșează răspunderea penală, cine va decide dacă o exploatare de apă subterană a unui mic fermier reprezintă o „încălcare gravă” sau o practică agricolă normală, și nici cum se va face diferența, în instanță, între un poluator industrial și un producător local care irigă un teren de câțiva hectare. Cronologia — demisia ministrului, dar continuarea proiectului — ridică, la rândul ei, întrebări despre cine, de fapt, gestionează acum acest dosar în interiorul ministerului și cu ce mandat.

Fermierii români, deja striviți între costuri în creștere și un sprijin statal tot mai incert, par acum să fie plasați și în fața unui nou tip de risc: cel penal. Iar întrebarea rămasă fără răspuns oficial este simplă — de ce acum, și de ce exact în acest fel?

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)