Ecranul negru din Ungaria: revoluție media sau resetare controlată?

eea ce oficial este prezentat drept o curățare de propagandă a televiziunii publice maghiare ascunde, de fapt, o întrebare fundamentală pe care puțini o formulează: cine decide ce e propagandă și cine controlează ce urmează?

Un ecran negru cu precedent istoric

Guvernul de la Budapesta a ordonat oprirea emisiei televiziunii publice M1 și a radioului Kossuth Radio. András Horváth, directorul general interimar recent numit al corporației media publice MTVA, a anunțat că „a oprit imediat propaganda” în prima sa zi de mandat și a suspendat acoperirea știrilor pe toate platformele media publice.

De când Televiziunea Maghiară a început să emită, în 1957, ecranul negru a apărut doar în situații cu totul excepționale — probleme tehnice sau moartea unei personalități publice. Acum, el apare în urma unui ordin politic. Cronologia ridică semne de întrebare.

Declarația fără precedent a MTVA

Într-o declarație cu un conținut și un stil pe care experții conservatori l-au comparat deja cu practicile Coreei de Nord, MTVA a transmis: „Încă o dată, ecranul negru simbolizează sfârșitul unei ere. În ultimii ani, mass-media publică a căzut sub influența puterii politice și și-a pierdut funcția principală: furnizarea de informații credibile și obiective publicului. În schimb, a devenit un forum pentru incitarea la ură și răspândirea minciunilor. Acest lucru se va schimba de acum înainte.”

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că o astfel de declarație, oricât de justificată ar părea, vine tocmai dinspre o structură de putere politică — aceeași care numește directorii interimari și care definește, în ultimă instanță, ce înseamnă „obiectivitate”. Cine beneficiază de monopolul definiției?

Ce urmează: filme în loc de știri

Conform planului anunțat, M1 va relua emisia temporar într-un format nou — filme, fără știri. Pe frecvența postului Kossuth Radio va fi difuzat programul Bartók Radio, dedicat muzicii clasice. De asemenea, fără știri. Pe măsură ce noul departament de știri va fi înființat, programele informative vor fi reluate treptat. Tranziția nu ar trebui să afecteze semnificativ alte programe decât cele de știri.

Coincidență sau nu, această perioadă de „vid informațional” instituționalizat survine într-un moment de maximă tensiune politică în Ungaria, cu opoziția în ascensiune și cu presiuni europene crescânde asupra Budapestei. Golul de informație nu e niciodată neutru — el e întotdeauna umplut de cineva.

Contextul mai larg pe care nimeni nu-l pune în față

România a trecut prin propriile sale crize ale media publice — TVR și Radio România au fost acuzate periodic de subordonare politică, fără ca vreun guvern să fi recurs vreodată la un „ecran negru” instituționalizat. Modelul maghiar, indiferent de intențiile declarate, creează un precedent european îngrijorător: puterea executivă care oprește fizic fluxul de informații publice și îl repornește după propriile reguli. Întrebarea pe care experții în media o pun în șoaptă este simplă: dacă azi oprești propaganda adversarilor, cine garantează că mâine nu oprești și inconvenientele tale?

Sursă: R3media (r3media.ro)