Atacul unei deputate USR asupra orei de Religie: cine beneficiază?

deputată USR, membră chiar în Comisia de Învățământ a Parlamentului, cere public părinților să-și retragă copiii de la ora de Religie — și, coincidență sau nu, discursul ei reînvie aproape cuvânt cu cuvânt retorica anti-religioasă a regimului comunist, potrivit unei reacții dure venite chiar din partea Patriarhiei Române.

Corina Atanasiu a publicat pe Facebook un mesaj în care susține că „disciplina Religie le-a cerut copiilor să meargă la slujbe“ și că „BOR a reușit să facă obligatoriu mersul la biserică“. Postarea a fost preluată și amplificată rapid, dar ceea ce nu se menționează în majoritatea comentariilor este baza legală invocată ulterior de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei pentru a contrazice punct cu punct afirmațiile deputatei.

Ce a scris exact deputata USR

În postarea sa, Corina Atanasiu a folosit termeni fără echivoc: „Înscrierea copiilor la ora de Religie din școală a devenit inutilă! Redați copiilor acest timp valoros, lăsați-i să doarmă mai mult sau să se plictisească mai mult. Și plictiseala are rolul ei.“

Textul continuă cu o comparație care a stârnit controverse: „Nu, copiii noștri nu au nevoie de 13 ani de studiu al Religiei. Au nevoie să învețe să scrie și să citească, să socotească și să nu plimbe, peste 20 de ani, moaște pe câmp ca soluție la încălzirea globală și la deșertificare.“ Mesajul se încheie astfel: „Lucrul de care au cea mai puțină nevoie copiii noștri este să nu cerceteze, să nu verifice, să nu își dezvolte mintea și glanda criticii. Haideți, că ne-am prostit destul! Trebuie să ne oprim.“

Reacția Patriarhiei: acuzații grave, formulate direct

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Adrian Agachi, a răspuns public, calificând postarea drept o „desconsiderare gravă“ nu doar a disciplinei Religie, ci și a profesorilor care o predau, a părinților care își înscriu copiii și a elevilor participanți.

„Pentru doamna deputat, membră în Comisia de Învățământ, disciplina Religie este inferioară până și plictiselii“, a scris Agachi, subliniind că textul deputatei conține „un atac suburban la adresa credinței, a Bisericii, a credincioșilor și a sfinților“.

Concluziile formulate de reprezentantul Patriarhiei merg dincolo de o simplă polemică ideologică — el vorbește despre patru probleme concrete pe care le-ar ridica postarea:

• incitare la ură religioasă
• încălcarea dreptului la libertate religioasă
• contrazicerea Constituției României
• prezentarea religiei ca amenințare la adresa dezvoltării umane — exact discursul folosit în perioada regimului comunist ateu totalitarist

„Este inadmisibil ca după 36 de ani de democrație să ne întoarcem la discursurile totalitariste și să descriem disciplina Religie în asemenea termeni. În aceste condiții, scuzele ar fi binevenite. Chiar absolut necesare“, a scris Agachi, punctând cronologic o paralelă istorică pe care puțini comentatori au avut curiozitatea să o exploreze: retorica „religia îndobitocește“ nu e nouă în spațiul public românesc — a fost, timp de decenii, discurs de stat.

De unde a pornit „confuzia“ despre obligativitatea slujbelor

Dincolo de schimbul dur de replici, Agachi a încercat să demonteze și mecanismul prin care s-a ajuns la afirmația centrală a deputatei — aceea că elevii ar fi obligați, practic, să meargă la biserică pentru a fi evaluați la ora de Religie.

„În primul rând, se pornește de la o premisă falsă și anume că orice referire la experiența religioasă a elevului înseamnă automat evaluarea sa la oră. Nu. A cere unui elev să valorifice experiențe personale sau exemple din viața comunității nu înseamnă că nota depinde de intensitatea trăirii religioase. În multe discipline se valorifică experiența personală fără ca aceasta să devină obiectul evaluării“, a explicat Agachi.

„În al doilea rând, se sugerează că simpla menționare a participării la slujbe ar transforma prezența la biserică într-o condiție pentru obținerea unei note bune. Această concluzie nu rezultă deloc din standardele de evaluare“, a mai precizat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, invocând direct programa școlară și Legea învățământului ca bază a argumentației sale.

Context mai larg: o polemică veche, reîncălzită la momentul potrivit

Această tensiune între laicitate și tradiție religioasă în școală nu e izolată de contextul politic mai amplu al momentului — dezbaterea despre rolul Bisericii în educație reapare ciclic în spațiul public european, de obicei exact în perioadele în care partidele progresiste caută să-și consolideze un electorat urban, secularizat. Rămâne de văzut dacă declarațiile Corinei Atanasiu vor rămâne un episod izolat sau vor deveni parte dintr-o strategie mai amplă de reformă a curriculumului școlar, într-un an în care, oricum, agenda politică românească e dominată de alte crize — de la instabilitatea guvernamentală la presiunea economică asupra populației. Cine are, de fapt, interesul să deschidă acum acest subiect sensibil, într-o societate deja polarizată pe alte fronturi? Rămâne o întrebare legitimă, chiar dacă răspunsul nu e, deocamdată, evident.

Sursă: R3media (r3media.ro)