Tomac, prima zi: validare pentru Bolojan, antirusism și Moldova

ugen Tomac, premierul desemnat de Nicușor Dan, a încheiat prima zi de consultări parlamentare cu o serie de declarații care ridică întrebări despre coerența strategiei sale politice — de la validarea publică a lui Ilie Bolojan (pe care șeful său l-a îndepărtat din funcție) până la un antirusism afișat ostentativ, în contrast flagrant cu recentul val de simpatie pro-Putin din România. Ceea ce nu se discută în declarațiile oficiale: cine dictează de fapt lista de miniștri și de ce Moldova devine subiect central al viitoarei guvernări.

Analistul politic Cozmin Gușă a sesizat patru elemente contradictorii în evoluția de ieri a lui Tomac, în cadrul emisiunii „Ce-i în Gușă, și-n căpușă!” de la GOLD FM. Prima gafă: validarea publică a proiectelor lui Ilie Bolojan, fostul premier PNL dat jos tocmai de Nicușor Dan. „Ce rost are să-l mai validezi public pe Bolojan? Ce captatio benevolentiae să mai vrei de la unul căruia i-ai răsturnat căruța cu roțile în sus?”, a întrebat Gușă, subliniind că această declarație i-a pus pe cei de la PSD — principalii susținători ai lui Tomac — într-o postură extrem de delicată. PSD l-a și admonestat imediat, în după-amiaza de ieri.

Al doilea moment controversat: interviul de aproape zece minute acordat pe stradă lui Marian Ceaușescu, înainte de întâlnirile oficiale cu presa și chiar înaintea interviului în exclusivitate de la Mihai Gâdea. Gușă a apreciat interviul de la Antena 3 CNN — „Demult n-a fost Gâdea într-o formă atât de potrivită. A scos foarte multe informații de la Eugen Tomac” — dar a criticat decizia de a accepta un interviu stradal cu Ceaușescu, pe care l-a caracterizat drept „o sculă a unora din SECURISTAN”. Faptul că mini-SPP-ul lui Tomac l-a lăsat să prelungească acest interviu „ni-l arată totuși într-o postură extrem de ezitantă”, a notat analistul.

Al treilea element: antirusismul exagerat afișat de Tomac în cursul zilei de ieri. „Eu pot să-i înțeleg sentimentele de fost locuitor al URSS-ului, un tip născut în URSS”, a spus Gușă, dar a subliniat că acest antirusism „vine în mod consecutiv după un uriaș val de simpatie cu care Putin a fost gratulat în România” — după ce liderul rus s-a referit pozitiv la românii ortodocși, evitând să-i răspundă Dianei Șoșoacă. Coincidență sau nu, acest antirusism „miroase la fel de prost ca acel antirusism afișat de către fostul șef al lui Eugen Tomac, Traian Băsescu, la o lună după ce aproape stătea în genunchi la Kremlin”, când Băsescu a preluat termenul „Marea Neagră, lac rusesc”.

Ceea ce merită însă atenție specială — și aici Gușă a fost explicit — sunt declarațiile lui Tomac despre „concretețea colaborării viitoare între statele România și Moldova”. Nu despre economie a vorbit premierul desemnat (deși „oricum îi finanțăm din greu pe frații noștri moldoveni”), ci despre „treburi de tip civilizațional, ocolind cu dibăcie ortodoxia”. Tomac a vorbit despre limbă, despre mass-media: „să fie prezentă mass-media românească peste tot în Republica Moldova, să fie prezentă mass-media moldovenească peste tot în România”. Gușă a interpretat aceste declarații ca baza unui „condominium” — termen geopolitic care arată organizarea a două state care împart aceleași reguli și același pământ. „Iar de la acest condominium se poate ajunge oriunde”, a subliniat analistul.

În ceea ce privește echipa de miniștri, Gușă a apreciat nominalizările lui Cătălin Cîrstoiu (managerul Spitalului Universitar) la Sănătate și a lui Nicolae Istudor (rectorul ASE) la Agricultură, dar a criticat dur propunerea sociologului Vladimir Ionaș la Ministerul Dezvoltării — „undeva unde nu doar că nu se pricepe deloc, dar în acest loc se ține echilibrul administrației centrale în relația cu administrația locală”. Gușă a semnalat că Ionaș a fost „asociatul lui Marius Pieleanu, salvat atunci când Pieleanu avea probleme cu SNSPA-ul” și i-a dat un nou institut de sondare. „Trăim în SECURISTAN, trageți concluzia singuri”, a conchis analistul.

Lista finală de miniștri urmează să fie anunțată în următoarele zile, după finalizarea tuturor consultărilor parlamentare. PNL și-a amânat pentru a treia oară ședința centrală, care va avea loc probabil mâine sau poimâine. Între timp, întrebările rămân: cine dictează de fapt nominalizările din umbră și de ce Moldova devine brusc prioritate civilizațională a viitoarei guvernări?