Liiceanu, chiriașul de lux: contracte Humanitas sub prețul pieței

rei contracte de închiriere pentru spații în Casa Presei din nordul Bucureștiului — fosta Casă Scânteii, simbol al propagandei comuniste — plasează Librăria Humanitas, deținută de filozoful Gabriel Liiceanu, în postura de beneficiar al unor condiții pe care piața privată nu le oferă nimănui. Lista publicată de RA-APPS dezvăluie că societatea plătește chirii semnificativ sub prețul pieței, în unele cazuri cu până la trei ori mai puțin decât ar costa în regim comercial normal.

Este vorba de trei spații distincte din proprietatea statului român, ocupate de Humanitas în clădirea care, între 1956 și 1989, a găzduit redacțiile publicațiilor de partid. Ceea ce nu se menționează în documentele oficiale este cronologia: contractele au fost semnate într-o perioadă în care Liiceanu și-a intensificat sprijinul public pentru actualul premier Ilie Bolojan, lăudându-l în termeni care au stârnit controverse în mediul intelectual.

Casa Presei Libere — cum a fost rebotezată după 1989 — rămâne în administrarea Regiei Autonome de Administrare a Protocollui de Stat (RA-APPS), instituție subordonată Secretariatului General al Guvernului. Chiriile preferențiale pentru spații de prestigiu nu sunt o noutate în relația statului cu anumite entități private, dar transparentizarea lor ridică întrebări despre criteriile de selecție și despre cine beneficiază de fapt de aceste facilități.

Liiceanu, fondatorul Editurii Humanitas în 1990, a construit un imperiu editorial cu peste 6.000 de titluri publicate și o rețea de librării în orașele mari. Contractele cu RA-APPS nu sunt singurele prin care Humanitas ocupă spații publice: compania deține puncte de vânzare și în alte clădiri istorice din București. Coincidență sau nu, expunerea publică a acestor contracte vine într-un moment în care Guvernul Bolojan se confruntă cu critici pentru politicile de austeritate și pentru modul în care gestionează patrimoniul de stat.

Cronologia ridică semne de întrebare: de ce un intelectual care critică corupția și promovează valorile liberale acceptă condiții comerciale pe care piața nu le oferă? Și de ce statul român continuă să subvenționeze indirect anumite afaceri private, în timp ce impune taxe crescute și reduceri bugetare pentru restul economiei?

RA-APPS nu a comentat public criteriile prin care stabilește chiriile pentru spațiile pe care le administrează. Ministerul Finanțelor, condus de Alexandru Nazare, nu a răspuns solicitărilor de clarificare privind evaluarea la prețul pieței a acestor contracte. Ceea ce rămâne cert este că, în timp ce 45% dintre gospodăriile românești declară dificultăți financiare, unii actori economici beneficiază de condiții pe care contribuabilii — fără să știe — le subvenționează.