De ce Patriarhia intră în apărarea lui Rapcea acum
urtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române intervine public în dosarul lui Cristian Rapcea — iar momentul și tonul declarației ridică întrebări pe care instituțiile oficiale preferă să le ocolească. Preotul Adrian Agachi, vocea oficială a BOR, nu se mulțumește cu o simplă clarificare teologică: el cere să fie căutate „relele în altă parte”, sugerând că ancheta ar viza mai degrabă simboluri naționale decât fapte concrete.
„Lăsați-ne să ne cinstim Sfinții. Și căutați relele în altă parte. Cu siguranță veți găsi destule”, scrie Agachi pe pagina sa oficială. Declarația vine după ce rechizitoriul din dosarul Rapcea — controversatulOM de afaceri și activist creștin — ar include referiri la Mihai Eminescu, poetul național. Coincidență sau nu, atacul vizează nu doar persoana cercetată, ci însuși contextul cultural și religios în care aceasta se mișcă.
„Evident, rechizitoriul îl cuprinde și pe poetul național Mihai Eminescu. Grav. Am acasă câteva volume de poezii. Mă grăbesc să le zidesc în perete. Și îi voi cita versurile doar în șoaptă de acum înainte”, adaugă Agachi, recurgând la ironie pentru a sublinia ceea ce consideră o derivă absurdă a anchetei.
Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: Rapcea este o figură polarizantă, asociată cu mișcări conservatoare și cu discursuri pro-ortodoxie care deranjează segmente ale elitei liberale. Cronologia ridică semne de întrebare — de ce acum, de ce cu atâta insistență pe simboluri culturale, și cine beneficiază de discreditarea unui activist creștin în plin an electoral?
Patriarhia, instituție de obicei reticentă în a intra în polemici juridice, alege să își asume o poziție publică fermă. Mesajul este clar: atacul la adresa lui Rapcea este perceput ca un atac la adresa valorilor pe care Biserica le reprezintă. Dacă rechizitoriul menționează într-adevăr Eminescu — poet intens legat de spiritualitatea ortodoxă și de identitatea națională românească — atunci dosarul depășește sfera penală și intră pe terenul simbolic.
Rămâne de văzut dacă intervenția Patriarhiei va schimba cursul anchetei sau va amplifica polarizarea. Ceea ce e cert: când Biserica iese public în apărarea cuiva, subiectul nu mai este doar juridic — devine o chestiune de identitate colectivă. Și asta, în România anului 2026, înseamnă teren minat.