Băncile trec testul Fed: coincidență sau spectacol regizat?

oate cele 32 de bănci americane supuse testului de stres al Rezervei Federale din 2026 au trecut examenul cu brio, declanșând un val masiv de dividende și răscumpărări de acțiuni — o mișcare care ridică semne de întrebare despre severitatea reală a evaluării. În timp ce Fed anunță că băncile „ar rezista unei recesiuni severe”, ceea ce nu se spune este că testul a devenit, an de an, mai puțin stringent, transformându-se într-un semafor verde pentru redistribuirea capitalului către acționari, nu pentru consolidarea siguranței sistemului.

Rezultatele oficiale arată că băncile ar absorbi pierderi de peste 708 miliarde de dolari într-un scenariu ipotetic de recesiune severă — șomaj la 10%, prăbușirea prețurilor imobiliare cu 30% pentru locuințe și 39% pentru imobile comerciale — și totuși capitalul lor ar scădea cu doar 1,6 puncte procentuale în agregat. Toate instituțiile testate au rămas peste cerințele minime de capital de tip CET1 (common equity tier 1), ceea ce înseamnă că, teoretic, sistemul bancar american este solid.

Dar cronologia ridică întrebări: după criza bancară din martie 2023, când Silicon Valley Bank și Signature Bank s-au prăbușit spectaculos, testele de stres nu au devenit mai dure — dimpotrivă. Fed a înghețat în februarie 2026 cerințele de capital până în 2027, în timp ce revizuiește metodologia examenului. Traducere: băncile nu mai trebuie să-și mărească rezervele de capital, chiar dacă testul arată vulnerabilități. Coincidență sau presiune din culise?

Imediat după publicarea rezultatelor, giganții de pe Wall Street au anunțat majorări substanțiale ale dividendelor: JPMorgan a crescut plata trimestrială de la 1,50 dolari la 1,65 dolari pe acțiune și a autorizat un program de răscumpărare de 50 de miliarde de dolari. Goldman Sachs a mărit dividendul de la 4,50 la 5 dolari. Wells Fargo a urcat plata de la 45 la 50 de cenți, iar Morgan Stanley de la 1 dolar la 1,15 dolari. Cele mai mari șase bănci americane au distribuit anul trecut peste 140 de miliarde de dolari prin dividende și răscumpărări — un record istoric care depășește chiar nivelul din 2019, înainte de pandemie.

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că testul de stres — creat după criza din 2008 pentru a preveni un nou colaps — și-a pierdut tăișul. Michelle Bowman, vicepreședinta Fed pentru supraveghere, a declarat că „rezultatele de astăzi subliniază soliditatea sistemului bancar”, dar ce nu spune este că nicio bancă majoră nu a picat testul în ultimii ani, chiar și cele care au avut probleme serioase în 2023. Testul a devenit o formalitate, un ritual anual care legitimează transferul de capital către acționari, nu un instrument real de prevenire a riscurilor.

Contextul mai larg arată un pattern îngrijorător: în timp ce Fed relaxează supravegherea băncilor, economia americană se confruntă cu inflație persistentă, datorii publice record și tensiuni geopolitice crescânde. Scenariul ipotetic al testului — recesiune globală severă — sună plauzibil, dar răspunsul sistemului bancar pare calibrat mai degrabă pentru a mulțumi investitorii decât pentru a proteja deponenții. Cine beneficiază de fapt? Acționarii marilor bănci, nu cetățeanul de rând care și-a pus economiile la adăpost.

Fed a anunțat că nu se așteaptă ca băncile să întârzie dezvăluirea planurilor de capital până în trimestrul trei 2027 — o schimbare față de anii anteriori, când rezultatele testului influențau direct cerințele de capital. Această decizie elimină presiunea de a întări rezervele, deschizând calea pentru o nouă eră de distribuții masive către acționari. Întrebarea rămâne: dacă vine o criză reală, vor fi băncile pregătite — sau vom asista la un nou 2008, doar că de data asta cu mai puțini bani în rezerve și mai mulți bani în buzunarele celor care au mizat pe sistemul financiar ca pe un cazinou?