Spionul din SIS: 7 agenți SRI expuși, Belarus și schimbul suspect

lexandru Balan, fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, deținea identitatea și fotografiile a cel puțin șapte ofițeri sub acoperire ai Serviciului Român de Informații — o vulnerabilitate de securitate majoră pe care autoritățile române au descoperit-o abia după ce Balan fusese grațiat și extrădat în Belarus. Cronologia întâlnirilor sale cu agenții KGB din Belarus, documentele clasificate găsite pe dispozitivele sale și schimbul său ulterior cu prizonieri ruși ridică întrebări pe care rapoartele oficiale le lasă fără răspuns: cine a beneficiat de fapt de această operațiune?

Întâlnirea din Budapesta: 11 ore cu spionii belaruși

Pe 5 aprilie 2025, un cetățean moldovean căuta pe Google Maps o adresă din nordul Budapestei: „27 Szövetség utca”. Alexandru Balan nu a comparat oferte de cazare, nu l-a interessat prețul. A rezervat rapid, sub nume fictiv, plătind 150,75 euro de pe un card cu terminația 3822 — făcut pe un nume fals — dar furnizând data nașterii și numărul de pașaport reale. Coincidență sau procedură operațională standard?

Două zile mai târziu, pe 7 aprilie, Balan urca într-un autocar moldovenesc. La ora 18:11 intra în România pe la Vama Albița, legitimându-se cu pașaport moldovenesc. Mașina traversa peste noapte România și, pe 8 aprilie, fostul adjunct al SIS ajungea la Budapesta, cazându-se la apartamentul 3 al complexului NovaCity.

În aceeași zi, într-un SUV Hyundai Tucson cu numere diplomatice cehești, intrau în Ungaria trei ofițeri ai Comitetului Securității de Stat (KGB) al Republicii Belarus: Uladzimir Varazhbitau, Uladzimir Yarmak și Mikalai Dukshta. Primii doi aveau pașapoarte diplomatice; al treilea fusese acreditat ca „consilier” la ambasada belarusă din Praga și declarat oficial, în noiembrie 2024, drept reprezentant KGB.

Nu era prima lor întâlnire. Spionii belaruși se mai văzuseră cu Balan în aprilie 2024, tot în capitala Ungariei. Ce nu știau nici Varazhbitau, nici Balan: toți erau supravegheați de autoritățile judiciare din Ungaria.

Pe 9 aprilie, la 11:17, cei trei agenți belaruși ajungeau la complexul unde Balan era cazat. A intrat doar Varazhbitau — și nu a mai ieșit timp de aproape 11 ore. Din rechizitoriul prin care Balan avea să fie trimis în judecată în România aflăm că, în prima zi petrecută în apartament cu Varazhbitau, fostul adjunct al SIS a primit 512 notificări pe telefon: Telegram, Signal, WhatsApp, Facebook. Balan nu a folosit deloc mobilul în timpul celor 11 ore. L-a deschis abia aproape de miezul nopții, când a trimis un mesaj pe Signal către un contact salvat „Prod”. A tastat doar un emoji: 💥.

Schimburi valutare și WiFi public: protocoale sau remunerare?

A doua zi după întâlnirea-maraton, Balan mergea la o cafenea, conectându-se la rețeaua WiFi pentru a telefona o persoană necunoscută. Procurorii români au remarcat că, în zilele petrecute la Budapesta, Alexandru Balan și-a conectat de 36 de ori telefonul la rețele publice de WiFi — deși smartphone-ul său avea acces la date mobile. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: de ce un fost ofițer de informații ar evita sistematic rețeaua proprie de date?

După întâlnirile cu spionii belaruși, Balan a mers la mai multe case de schimb valutar din Budapesta. Într-una dintre ele a schimbat 1.500 de euro, ceea ce — în opinia autorităților române — „denotă că a fost remunerat de ofițerul KGB”. Pe 11 aprilie, Balan a mai schimbat 1.400 de euro și s-a urcat într-un avion către Bruxelles. Tot atunci, au plecat din Ungaria — spre Austria — și ofițerii belaruși. Cronologia ridică semne de întrebare: 2.900 de euro în numerar, schimbați în tranșe separate, imediat după o întâlnire de 11 ore cu agenți KGB.

Documentele: „Mutre” și identități sub acoperire

Anchetatorii din România au deschis dosarul penal în iunie 2025, însă abia în septembrie fostul adjunct al SIS a fost reținut — după ce fusese invitat la Timișoara, la o conferință a Universității de Vest. Procurorii români îl acuză pe Balan că, la cele două întâlniri din aprilie 2024 și aprilie 2025 cu spionii belaruși, le-ar fi furnizat secrete de stat.

Documentele găsite pe dispozitivele electronice ale lui Balan sunt sugestive. Metoda de transmitere: Balan și agenții cu care era în contact aveau datele de acces la adrese de e-mail comune. Documentele nu erau trimise de pe acele căsuțe, ci salvate în draft. Balan salva un document în draftul căsuței de e-mail, iar sursele sale le consultau acolo — o tehnică clasică de evitare a interceptării comunicațiilor directe.

În iulie 2025, după întâlnirea de la Budapesta, în folderul drafts al unei astfel de adrese au apărut rapoarte informative în limba rusă — etichetate „Geo”, „Kiev 1″, „Kiev 3″, „Despre odes”, „Odesblog”. Contul prin care urmau să fie citite a fost accesat și șters de la o adresă IP din Belarus pe 8 septembrie 2025, la câteva ore după ce reținerea lui Balan devenise publică în presă. Coincidență?

Iată, concret, ce conțineau câteva dintre documentele găsite în drafts:

• Fișierul „Geo” descria cum a fost contactată o sursă care avea date despre evenimente politice din regiunea Transcaucazia;
• „Kiev 1″ descria o sursă din Ucraina, militar în armata ucraineană, care avea date despre evenimente cu caracter militar;
• „Kiev 3″ — o altă sursă militară din Ucraina;
• „УКР” descria contactarea unei surse din Ucraina, posibil activă în SBU (serviciul secret ucrainean) și în armată, de la care ar fi aflat informații în baza cărora ar fi putut fi fabricat un material pentru mass-media internațională, în scopul „atacării informaționale” a președintei Maia Sandu.

Pe lângă documentele din drafts, procurorii români au descoperit în cele nouă telefoane, patru laptopuri și nenumărate dispozitive de stocare găsite în locuințele lui Balan și alte documente secrete. Pe acestea, practic, se bazează acuzarea din România.

Un document este o notă a Serviciului Român de Informații Externe către SIS, din 24 august 2015, clasificată „secret de stat”, care conține date despre activitatea unor persoane de pe teritoriul României. Un alt document este un fișier .pdf denumit „34-I-043-G-15″, care conținea informații de tip „secret de stat”. Potrivit Serviciului Român de Informații, acel document „conține identități ale unor ofițeri activi ai Serviciului Român de Informații și evidențiază existența unor relații de cooperare cu servicii din alte state/modalitățile de organizare a acestora”.

„Mutre (1) 2013″: șapte fotografii, șapte vulnerabilități

Faptul că Alexandru Balan e posibil să fi știut identitatea mai multor agenți secreți ai SRI reiese dintr-un alt document găsit pe dispozitivele sale. Numele e sugestiv: „mutre (1) 2013″ — un fișier Word în antetul căruia apărea scris „Colaboratori SRI 2013″. Sub acest titlu apar șapte fotografii ale unor agenți sub acoperire.

Numele nu sunt trecute. Însă în actele judiciare consultate de Europa Liberă se menționează că „Balan le cunoaște identitatea, calitatea oficială, zona de expertiză și implicarea în activități alături de SIS R. Moldova”. Furnizarea acestor identități către KGB Belarus este calificată „drept vulnerabilitate pentru SRI”.

Ce nu se spune în rapoartele oficiale: cum a ajuns un ofițer moldovean să dețină fotografii și identități complete ale unor agenți sub acoperire ai SRI? Și, mai important, cât timp a circulat această informație înainte ca autoritățile române să afle de existența ei?

Grațierea și schimbul: cine a beneficiat?

Cetățenia moldoveană a lui Alexandru Balan a fost retrasă pe 23 iunie 2025, printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu. Decizia șefei statului vine după ce justiția a demonstrat că Alexandru Balan a fost spion belarus. Fostul adjunct al SIS fusese condamnat în aprilie, la Chișinău, la un an și șase luni de închisoare pentru „tentativă de divulgare a secretului de stat”.

A fost mai apoi grațiat de Maia Sandu, extrădat din România și trimis în Belarus — la schimb cu doi foști angajați ai SIS care erau arestați în Rusia. Cronologia ridică întrebări: de ce un spion condamnat pentru divulgare de secrete de stat și acuzat în România de punere în pericol a securității naționale a fost grațiat și trimis înapoi în Belarus — exact țara ale cărei servicii secrete îl recrutaseră?

Dacă în Republica Moldova procesul lui Balan s-a încheiat, cel din România este în derulare și, teoretic, fostul adjunct al SIS ar trebui să se prezinte la proces. În România, Alexandru Balan este judecat pentru „divulgarea secretului care periclitează securitatea națională” și riscă între 7 și 15 ani de închisoare. Dosarul său se judecă la Curtea de Apel București și se află în stadiul analizei procedurale. Balan a fost trimis în judecată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT). Din actele preliminare emise de judecătorii români reiese că Balan a recunoscut faptele de care este acuzat.

Întrebarea rămâne: cine a beneficiat de fapt de această operațiune — și câți alți agenți sub acoperire au fost expuși înainte ca Balan să fie prins?