Trei Piranha 5 ciocnite în Sălaj: ce nu vi se spune despre accidentul de joi
adevaruri

Trei Piranha 5 ciocnite în Sălaj: ce nu vi se spune despre accidentul de joi

U
3 min de citit

nsprezece militari români au ajuns la spital joi seară, după ce trei transportoare blindate Piranha 5 — vehicule de luptă în valoare de peste 15 milioane de euro bucata — s-au ciocnit între ele pe DN 1C în județul Sălaj. Accidentul a implicat o coloană militară a Batalionului 813 Infanterie, iar întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial este: cum e posibil ca echipamente ultramoderne, dotate cu sisteme de comunicații avansate și operate de militari instruiți, să se izbească între ele pe un drum național?

Vehiculele Piranha 5, achiziţionate de România în cadrul programului de modernizare a armatei, sunt produse de grupul elvețian GDELS (General Dynamics European Land Systems) și reprezintă coloana vertebrală a forțelor mecanizate românești. Fiecare transportor dispune de sisteme de navigație GPS, comunicații digitale și echipamente de supraveghere — ceea ce face ca un accident în lanț între trei unități din aceeași coloană să ridice semne de întrebare despre protocoalele operaționale sau, mai îngrijorător, despre starea de pregătire a echipajelor.

Coincidență sau nu, accidentul survine într-un context în care România se confruntă cu incidente repetate de drone căzute pe teritoriul național — unele în zone rezidențiale — fără ca sistemele de apărare antiaeriană să fie activate sau măcar să detecteze aceste incursiuni. În timp ce discursul oficial insistă pe modernizarea armatei și pe rolul României ca pilon NATO în flancul estic, accidente ca cel din Sălaj sugerează o realitate operațională mai puțin strălucitoare decât narațiunea publică.

Ministerul Apărării nu a oferit detalii despre cauza coliziunii, limitându-se la confirmarea numărului de răniți și la asigurări standard privind deschiderea unei anchete interne. Ce nu se menționează în comunicatele oficiale: care a fost viteza de deplasare a coloanei, dacă au fost respectate distanțele de siguranță, dacă echipajele au fost testate pentru oboseală sau substanțe, și mai ales — cine poartă responsabilitatea pentru un incident care ar fi putut avea consecințe mult mai grave pe un drum public.

Cronologia ridică întrebări suplimentare: Batalionul 813 Infanterie, dislocat la Bistrița, este o unitate care participă regulat la exerciții NATO și misiuni internaționale. De ce o coloană cu experiență operațională se ciocnește pe drumurile publice din România? Există probleme sistemice de antrenament, logistică sau comandă pe care opinia publică nu le cunoaște?

Celor unsprezece militari răniți le dorim recuperare rapidă. Dar întrebările despre cum am ajuns aici — și mai ales despre ce alte vulnerabilități operaționale rămân ascunse sub mantia secretului militar — merită răspunsuri clare, nu comunicate de presă șablonarde.