Ce ascunde dezbaterea parlamentară despre sănătatea mintală a copiilor

ezbaterea parlamentară de miercuri despre sănătatea mintală a copiilor a fost calificată drept „spectacol grotesc” de către doctorul în istorie Mircea Platon, cunoscut pentru analizele sale critice asupra sistemului educațional românesc. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: de ce tocmai acum, în plină criză guvernamentală și cu un deficit bugetar record, Parlamentul alege să organizeze dezbateri despre un subiect pe care l-a ignorat sistematic în ultimii ani?

Mircea Platon, profesor universitar și autor al unor studii pertinente despre transformările din învățământul românesc post-decembrist, consideră că evenimentul a fost mai degrabă o piesă de teatru decât o discuție serioasă despre problemele reale cu care se confruntă copiii din sistemul educațional actual.

„Pedagogia de azi este una perversă, sadică. Este produsul unei culturi pedofile”, a declarat profesorul Platon, subliniind că sistemul educațional actual nu mai răspunde nevoilor autentice ale copilului, ci unor agende ideologice importate din Occident.

Cronologia ridică semne de întrebare: în ultimii cinci ani, bugetul alocat sănătății mintale a copiilor a rămas practic neschimbat, în timp ce programele de „educație pentru diversitate” și „incluziune” au primit finanțări substanțiale, multe dintre ele din fonduri europene. Coincidență sau prioritizare deliberată?

Platon atrage atenția că dezbaterea de ieri a evitat cu grijă să abordeze cauzele structurale ale crizei de sănătate mintală din rândul tinerilor: presiunea academică excesivă, lipsa de sprijin psihologic real în școli, și mai ales, expunerea copiilor la conținuturi inadecvate vârstei lor prin programe educaționale dubioase.

„Ne întrebăm de ce avem copii depresivi, anxioși, confuzi identitar, dar nu vrem să recunoaștem că sistemul educațional actual îi supune unei presiuni psihologice fără precedent”, a mai spus profesorul, referindu-se la ceea ce el numește „experimentul social” derulat în școlile românești sub umbrela reformelor educaționale europene.

Ceea ce nu apare în rapoartele oficiale: România a adoptat în ultimii ani, sub presiunea Comisiei Europene, o serie de programe educaționale inspirate din modelul occidental, multe dintre ele centrate pe „educație sexuală comprehensivă” și „identitate de gen” — teme care, potrivit unor psihologi și pedagogi conservatori, pot genera confuzie și anxietate la copiii care nu au încă structura psihică formată pentru astfel de concepte abstracte.

Mircea Platon nu este singurul care trage un semnal de alarmă. În ultimele luni, mai mulți specialiști din domeniul psihologiei copilului au criticat public direcția în care merge educația românească, vorbind despre o „pedagogie a deconstructiei” care pune sub semnul întrebării valorile tradiționale fără a oferi copiilor un cadru stabil de referință.

Întrebarea pe care nimeni din Parlament nu a pus-o ieri: cine beneficiază de fapt de această criză de sănătate mintală a copiilor? Industria farmaceutică, cu vânzări record de antidepresive pentru adolescenți? ONG-urile care primesc finanțări generoase pentru „programe de conștientizare”? Sau poate acea clasă de consultanți și experți internaționali care dictează politicile educaționale ale României fără să răspundă în fața nimănui?

Dezbaterea de ieri a fost, în viziunea lui Platon, doar un exercițiu de imagine menit să creeze iluzia că „se face ceva”. În realitate, problemele structurale rămân neatinse, iar copiii continuă să fie cobaii unui experiment social ale cărui consecințe pe termen lung încă nu le cunoaștem.