SAFE: autogol sau escrocherie mascată? Cronologia decisă în pripă
ecizia luată de Guvernul Bolojan pe ultima sută de metri — în mare pripă sau, mai probabil, cu premeditare — privind afacerea SAFE va genera unde de șoc în lunile următoare. Ceea ce oficial se prezintă drept o decizie tehnică, ascunde una dintre cele mai mari escrocherii ale ultimelor decenii, deghizată strategic într-o prostie de proporții. Sau, în limbajul fotbalului politic românesc, într-un „autogol” perfect executat.
Jurnalistul Sorin Roșca Stănescu, cunoscut pentru analizele sale neconvenționale asupra culiselor puterii, trage un semnal de alarmă fără precedent: ceea ce se dorește a fi trecut drept incompetență administrativă ar putea fi, de fapt, o operațiune financiară perfect orchestrată. Întrebarea pe care nimeni din mass-media mainstream nu o pune este simplă: cui profită de fapt această grabă suspecta?
Contextul este esențial: Guvernul Bolojan, aflat în criză politică acută după retragerea sprijinului PSD pe 20 aprilie 2026, funcționează practic în regim interimar. Decizia SAFE — luată în acest vid de putere — ridică semne de întrebare majore despre cronologie și despre cine a avut de câștigat din această urgență administrativă. Coincidență sau nu, momentul ales pentru implementarea acestei măsuri coincide cu perioada de maximă fragilitate instituțională a executivului.
„Afacerea SAFE este una dintre cele mai mari escrocherii ale tuturor timpurilor”, afirmă categoric Roșca Stănescu, fără a lăsa loc de interpretări. Ceea ce oficialii prezintă drept o simplă decizie tehnică — poate greșită, poate pripită — devine în viziunea jurnalistului un exemplu de manual despre cum se poate masca o fraudă de proporții sub aparența incompetenței birocratice.
Problema fundamentală nu este doar decizia în sine, ci modul în care a fost luată: pe ultima sută de metri, fără consultare publică reală, fără transparență și — cel mai important — fără ca publicul să înțeleagă pe deplin implicațiile. În România post-criză electorală din 2024-2025, unde încrederea în instituții a atins minime istorice (guvernul are doar 18-33% încredere în sondaje), astfel de decizii adoptate în grabă alimentează narativele despre „statul paralel” și „interese oculte”.
Ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că deciziile luate în regim de urgență — mai ales în perioade de tranziție guvernamentală — au istoric de a favoriza anumite grupuri de interese. Cine beneficiază concret de implementarea SAFE în această formă și în acest moment? Răspunsul la această întrebare ar putea dezvălui adevărata natură a „autogolului”: o lovitură perfect calculată, mascată sub aparența haosului administrativ.
Cronologia ridică întrebări incomode: de ce acum? De ce în această formulă? Și, mai ales, de ce atâta grabă într-un guvern care funcționează practic în regim de caretaker, așteptând fie o moțiune de cenzură, fie negocieri pentru un nou cabinet? Răspunsurile la aceste întrebări nu vor veni din comunicatele oficiale — ci doar din investigații independente și din presiunea opiniei publice.