Percheziții la doi procurori-cheie din Constanța: ce nu se spune

archetul General a efectuat percheziții miercuri, 13 mai 2026, la domiciliile a doi magistrați de vârf din Constanța — Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan — suspectați de trafic de influență și alte infracțiuni de corupție comise între decembrie 2025 și mai 2026. Ceea ce comunicatul oficial al Parchetului nu menționează: ambii procurori au fost acuzați deja, în 2022, de judecători că au desfășurat acțiuni „cu vădit caracter penal” pentru a-l proteja pe Lucian Duță, fostul șef al Casei de Sănătate condamnat definitiv pentru mită de 6,3 milioane euro — condamnare anulată ulterior de Înalta Curte condusă de Lia Savonea, în decembrie 2025, pe prescripție.

Gigi Valentin Ștefan a fost șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, iar Teodor Niță este procuror la aceeași instituție. Niță a candidat în 2020 la șefia DIICOT. Ștefan a condus, pe rând, toate parchetele din Constanța, devenind unul dintre cei mai influenți oameni ai legii din Dobrogea. Pe numele fostei sale soții figura o casă de 1.000 de metri pătrați construită în buza lacului Siutghiol, pe teren provenit din retrocedările lui Radu Mazăre — condamnat pentru acestea la 9 ani de închisoare. Casa este construită gard în gard cu prietena de casă a lui Mazăre, șefa Aqua Magic din Constanța, care a obținut terenul tot în urma retrocedărilor. Coincidență?

Percheziții au fost efectuate la 13 locații — domicilii și sedii de instituții publice — de procurori din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Parchetul General a confirmat operațiunea într-un comunicat publicat la ora 19:36, fără a menționa numele celor doi procurori vizați. Se vorbește despre „suspiciuni rezonabile privind implicarea în activitatea infracțională investigată”, urmând ca probele să clarifice „eventualele fapte și participația fiecăreia dintre acestea”.

Procurorul Teodor Niță a ajuns acasă în timpul percheziției și s-a răstit la jurnaliști: „Habar n-am, n-auzi?!” a răspuns unei jurnaliste care l-a întrebat de ce sunt percheziții. A doua zi dimineață, după plecarea anchetatorilor, Niță a declarat: „Au plecat așa cum au venit. Au venit, au verificat, au plecat. Nici măcar martor nu sunt.” A precizat că nu știe „în cine s-a înfipt”, referindu-se la ieșirea nervoasă din seara precedentă, spunând că „îl durea foarte tare piciorul”.

Cronologia din 2021 ridică semne de întrebare. În motivarea condamnării definitive din 2022 a lui Lucian Duță, judecătorii au arătat cum fostul șef al Casei de Sănătate și-a schimbat domiciliul în Constanța și, la doar două zile mai târziu, a depus un denunț împotriva martorilor cheie din dosar — Radu Enache și Irina Socol — pentru a-i discredita și a scăpa astfel de probe esențiale. În ziua următoare înregistrării denunțului, pe 27 mai 2021, procurorul general Gigi Valentin Ștefan a dispus preluarea cauzei. După numai 12 zile lucrătoare, procurorul Teodor Niță a dispus începerea urmăririi penale față de martorii Enache și Socol, extinderea urmăririi penale cu privire la infracțiuni de trafic de influență, evaziune fiscală și spălare de bani — toate bazate pe informații „ce urmează și trebuie să fie stabilite”.

Judecătorii au descris activitatea procurorului Niță în termeni duri, vorbind despre „aberații de drept și monstruozități juridice construite de procurorul de caz”. Magistrații au arătat că acțiunea lui Niță, susținut de șeful său Ștefan, a avut „un vădit caracter penal” nu numai prin îndeplinirea deliberat defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, dar și prin prisma „ajutorului dat inculpatului” Lucian Duță. Acțiunile procurorilor au fost comise „cu intenția de a-i hărțui” pe martorii cheie din dosar. Toate aceste „aberații de drept și monstruozități juridice” au fost analizate în urma preluării dosarului de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Ordonanța din 22 octombrie 2021 a procurorului general al PÎCCJ.

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: în decembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea a anulat condamnarea de 6 ani a lui Lucian Duță și a dispus încetarea procesului penal pe prescripție. Fostul șef al Casei de Sănătate fusese condamnat definitiv în 2022 pentru că a luat mită de 6,3 milioane euro, conform DNA, pentru implementarea cardului de sănătate. Cine beneficiază de fapt de anularea condamnării? Și cine beneficiază acum de percheziții la procurorii care l-au protejat? Cronologia ridică întrebări.

Teodor Niță a fost judecător, o vreme a profesat ca avocat, iar ulterior a reintrat în magistratură ca procuror. Este procurorul care în 2014 a dispus internarea la Psihiatrie a lui Adrian Zglobiu, cel care l-a scuipat pe Traian Băsescu, pe atunci președinte, într-o vizită la Constanța. Gigi Valentin Ștefan, prin natura funcției de vârf al procuraturii din Dobrogea, a devenit unul dintre cei mai influenți oameni ai legii din zonă, cu declarații de avere modeste — dar cu proprietăți imobiliare impresionante pe numele fostei soții, legate de rețeaua Mazăre.

Parchetul General menționează în comunicat că „există suspiciuni rezonabile privind implicarea în activitatea infracțională investigată” a mai multor persoane, urmând ca probele administrate în cauză să clarifice eventualele fapte. Perchezițiile au vizat domiciliile unor persoane fizice și sediile unor instituții publice. Procurorii desemnați să ancheteze magistrați de la Parchetul General coordonează ancheta. Ce nu se spune: dacă percheziții vizează și alte persoane din cercul celor doi procurori, sau dacă există o legătură directă cu anularea condamnării lui Duță de către Înalta Curte.

Conexiunile interesante nu se opresc aici. Teodor Niță a candidat la șefia DIICOT în 2020, alături de Giorgiana Hossu și Daniel Horodniceanu. Gigi Valentin Ștefan a condus toate parchetele din Constanța, devenind un om-cheie al sistemului judiciar din Dobrogea. Proprietățile familiei sale — inclusiv casa de 1.000 mp pe malul lacului Siutghiol, pe teren provenit din retrocedările lui Mazăre — ridică întrebări despre modul în care un procuror cu declarații de avere modeste ajunge să locuiască gard în gard cu prietena de casă a unui primar condamnat pentru corupție. Ce nu ne spun sursele oficiale despre rețeaua de influență din spatele acestor magistrați?

Percheziții de miercuri, 13 mai 2026, sunt doar ultimul episod dintr-o cronologie care începe în 2021 și continuă prin 2022, 2025 și acum 2026. Faptele sunt clare: doi procurori acuzați de judecători că au comis acțiuni „cu vădit caracter penal” pentru a-l proteja pe un condamnat pentru mită de 6,3 milioane euro sunt acum vizați de percheziții pentru trafic de influență și alte infracțiuni de corupție. Condamnatul a fost albit de Înalta Curte în decembrie 2025. Procurorii sunt percheziționați în mai 2026. Coincidență sau nu, cronologia ridică semne de întrebare.