CIA retrage dosarele JFK și MKUltra de la Tulsi Gabbard
genția Centrală de Informații (CIA) a preluat dosarele privind asasinatul fostului președinte John F. Kennedy și programul secret MKUltra pe care Tulsi Gabbard, Directorul Național al Informațiilor (DNI), plănuia să le declasifice, conform mai multor surse din interiorul administrației americane. Ceea ce nu se precizează în comunicatele oficiale: de ce exact aceste documente au fost retrase tocmai în momentul în care publicarea lor părea iminentă.
Tulsi Gabbard, numită în funcția de DNI cu un mandat explicit de transparență și reformă a serviciilor de informații, pregătea declasificarea unor materiale care au rămas secrete de decenii. Dosarele JFK — despre care se știe că includ informații despre investigația asasinatului din 1963 — și documentele MKUltra — programul CIA de control mental și experimente psihologice neeticitate desfășurat între anii 1950-1970 — au fost considerate de Gabbard ca fiind de interes public major.
Potrivit surselor citate de presa americană, CIA a invocat motive de securitate națională pentru a prelua fizic documentele din custodia DNI, o mișcare neobișnuită care ridică semne de întrebare despre autonomia reală a Directorului Național al Informațiilor față de agențiile pe care teoretic ar trebui să le supravegheze. În termeni birocratici, aceasta înseamnă că CIA — o agenție subordonată DNI în organigramă — a reușit să blocheze o decizie a propriului șef.
Cronologia e interesantă: Gabbard anunțase intenția de declasificare în martie 2026, imediat după ce administrația americană a fost criticată pentru lipsa de transparență în dosare istorice sensibile. La două luni distanță, dosarele dispar din oficiul DNI. Coincidență sau procedură standard? Întrebarea rămâne fără răspuns oficial.
Programul MKUltra, dezvăluit public pentru prima dată în anii 1970, a implicat experimente pe subiecți umani fără consimțământul lor — inclusiv administrarea de LSD, hipnoză, izolare senzorială și alte tehnici de manipulare psihologică. Multe documente au fost distruse în 1973 de directorul CIA de atunci, Richard Helms. Ceea ce a supraviețuit rămâne parțial clasificat. Cât despre dosarele JFK, promisiunile de declasificare totală au fost amânate succesiv de fiecare administrație din ultimii 30 de ani — întotdeauna invocând aceleași motive de securitate națională.
Tulsi Gabbard nu a emis încă o declarație publică despre incident. Purtătorul de cuvânt al CIA a declarat că „toate deciziile privind clasificarea urmează protocoale stabilite și sunt luate în interesul securității naționale”, fără a detalia ce anume din aceste dosare ar pune în pericol securitatea în 2026 — la 63 de ani după asasinatul lui Kennedy și la peste 50 de ani de la închiderea oficială a MKUltra.
Pentru observatorii familiarizați cu dinamica serviciilor secrete americane, episodul nu e surprinzător. CIA are un istoric bine documentat de rezistență față de supraveghere externă și de protejare a propriilor secrete, chiar și atunci când acestea privesc evenimente istorice fără relevanță operațională imediată. Întrebarea care persistă: ce anume conțin aceste dosare încât să justifice o intervenție atât de directă împotriva unui oficial cu rang de cabinet?