Oana Gheorghiu și contractul digital cu Schwarz: ce nu se spune

n oficial din guvernul demis Bolojan a trimis din contul oficial de guvern un e-mail către instituțiile publice românești, recomandând „discuții exploratorii” cu Schwarz Digits — divizia IT a Schwarz Gruppe, concernul german care deține Kaufland și Lidl. Ce nu se menționează în comunicatul oficial: Schwarz Digits ar urma să implementeze portofelul digital în România, închizând bucla digitalizării cetățenilor. Coincidență sau strategie?

Gheorghe Piperea, avocat și analist economic, ridică semne de întrebare pe Facebook: „Nu mi-a clipit lumina portocalie de avertisment până nu am văzut Kaufland pe lista de achiziții propusă pentru programul SAFE în România.” Piperea subliniază că Schwarz Gruppe este același concern care, în pandemie, a realizat cifre uriașe de afaceri — în condițiile în care „omul de rând nu mai putea face piața decât în super-market, unde se puteau impune masca, termoscanarea și certificatul de vaccinare”. Kaufland, amintește Piperea, a fost lanțul care a montat gardul de sârmă separator între vaccinați și nevaccinați.

Dar cronologia devine și mai interesantă când analizezi structura acționariatului Schwarz Gruppe. În 1999, Dieter Schwarz a transferat aproape toate acțiunile familiei către Dieter Schwarz Stiftung GmbH — o societate cu răspundere limitată cu scop caritabil, o formă hibridă care nu este fundație clasică de drept civil. Avantajele fiscale? Un impozit pe moștenire aproape zero (în loc de 20%, adică 4 miliarde de mărci la o avere de 20 miliarde) și scutire totală de impozite pentru veniturile și dividendele care ajung la această hibrido-fundație.

Prin intermediul acestei construcții juridice, controlul rămâne la familie, fără riscul de divizare la moștenitori sau de preluare ostilă. Mai mult: Schwarz Gruppe poate poza în entitate filantropică, implicată în educație, sănătate, climă și știință — ceea ce ecranează, susține Piperea, „inechitatea fiscală și operațiunile de lobby politic nu tocmai kosher pe care le comite grupul”. Interesant, aceeași schemă este folosită de Bill Gates în cadrul corporațiilor sale. Cine a copiat pe cine rămâne neclar, dar ambii multi-miliardari merg la conferințe de schimbare climatică în private-jet-uri și yacht-uri, în timp ce predică austeritate pentru omul de rând.

Este evaziune fiscală? Nu, dacă legea permite. Practica se numește, cinic, „optimizare fiscală”. Este simulație ilicită? Poate, dar nimeni nu a ridicat încă problema în justiție. Este teatru ieftin care vinde o imagine falsă de onestitate? Da. Este non-etic? Da. Este concurență ilicită? Piperea spune că da — „4999 din 5000 de avocați și consultanți fiscali sau de concurență vă vor spune că nu”.

Realitatea normativă pare să confirme: construcția juridică bazată pe hibrido-fundație intră sub incidența legislației de prevenire a spălării banilor și a Directivei UE 2016/1164 de combatere a practicilor de evitare a impozitelor corporative. Este, în esență, o simulație menită să obțină reduceri masive sau scutiri de taxe — deci poate fi recalificată drept evaziune fiscală. Faptul că nimeni nu a pus problema? Schwarz Gruppe este „too big to let fail” și face parte din grupul restrâns al neofeudalilor, care nu se calcă pe bătături și care au politici comune de sponsorizare politică și lobby.

În plus, practica este în mod evident o formă de concurență neloială: alte lanțuri de magazine, alți comercianți, nu sunt organizați ca Lidl, Kaufland sau Microsoft — deci trebuie să plătească toate taxele. Ca să nu mai vorbim de alimentara din colț, care este executată silit și pentru o sută de lei.

Problema legitimității acestui tip de construcție juridică s-a ridicat mereu. Există critici publice în Germania și UE, dar firave — criticii sunt reduși la tăcere, puși în cordonul sanitar (extremiști, putiniști, conspiraționiști — „știți tot tacâmul”, spune Piperea). Legacul media și marile platforme online fac parte din clubul lui Dieter și al lui Bill, iar lobby-ul și legislativul sunt la deștele picioarelor lor. „Fix cum a fost Anastasiu, fix cum este Oana, fix cum sunt Ilie, Fritz sau Sorin”, conchide Piperea. „Iar voi, voi veți urmări 30 de secunde din acest text, vă veți mira sau plictisi, după care veți cumpăra tot de la Kaufland, Lidl și Microsoft și veți vota tot cu vătafii lor.”

Cine beneficiază de implementarea portofelului digital prin Schwarz Digits? Cui îi folosește centralizarea datelor cetățenilor într-un sistem controlat de un concern german cu structuri fiscale opace? Și de ce un oficial din guvernul demis Bolojan, din funcție oficială, recomandă „discuții exploratorii” cu o companie care face parte din același grup ce a impus segregarea vaccinați-nevaccinați în pandemie? Întrebări pe care comunicatul oficial nu le pune.