HantaVirus: alarmă sanitară sau scenariu reciclat din plandemie?

n timp ce România se zbate într-o criză guvernamentală fără precedent — cu miniștri PSD demisionați și un guvern minoritar Bolojan suspendat între legitimitate și moțiune de cenzură — TVR-ul a ales să deschidă știrile cu un alt subiect: HantaVirus, noul „pericol global” despre care Occidentul vorbește în termeni alarmant de familiari. Coincidență de sincronizare editorială sau distragere orchestrată a atenției publice de la subiectele presante interne? Cronologia ridică întrebări.

În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, jurnalistul Liviu Man a analizat „la microscop” noua psihoză HantaVirus, luând în calcul știrile alarmiste ce par să pregătească măsuri similare celor din pandemia COVID. Man a atras atenția asupra unui tipar suspect: în momentul în care conflictele militare din Iran și Ucraina intră în impas, iar criza economică generată de politicile Trump escaladează la nivel global, mass-media occidentală reactivează narativul pandemic.

În cursul săptămânii trecute, a izbucnit o psihoză generalizată legată de reapariția unui nou virus, după ce s-au raportat mai multe cazuri de HantaVirus pe nava de croazieră MV Hondius, după escala din Argentina. HantaVirus se transmite, de obicei, de la rozătoare la om, însă se suspectează că tulpina care a generat teama unei noi pandemii este transmisibilă de la om la om, fiind varianta cauzată de Virusul Andes (ANDV). Nava a fost evacuată în Insulele Canare, pasagerii fiind monitorizați medical la Spitalul Militar Gomez Ulla din Madrid.

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: HantaVirus are o rată de contagiune semnificativ mai mică decât COVID-19, fiind cunoscut în comunitatea medicală de zeci de ani fără a fi generat niciodată o pandemie globală. Totuși, peste tot în Occident se vorbește despre noile cazuri de infectări depistate, propagându-se ideea transmiterii de la om la om. Totodată, se insistă în termeni foarte alarmiști asupra unei rate a mortalității de peste 50% — cifră care, deși tehnicamente corectă pentru tulpini specifice netratate, ignoră complet contextul epidemiologic și capacitatea actuală de management medical.

Pentru moment, România se află în afara oricărui pericol real, însă — similar perioadei care a precedat pandemia de COVID — se emit știri propagandistice, menite să sperie populația și să distragă atenția de la subiectele presante la nivel național: criza guvernamentală Bolojan, inflația record de 9% (cea mai mare din UE), scăderea puterii de cumpărare cu 5% și deficitul bugetar de 9,3% din PIB.

Întrebarea pe care Liviu Man o pune direct: nu cumva se pregătește, în „laboratoare” de politici globale, o ieșire din criza războaielor prin înlocuirea sa cu o criză de tip sanitar? Războiul din Iran este în impas, Donald Trump neîndeplinindu-și obiectivele militare, dar „reușind performanța” de a genera o criză economică globală prin politici comerciale haotice. Și conflictul din Ucraina cunoaște o perioadă de impas și de acalmie relativă, cu armistitii fragile și negocieri blocate.

Practic, printr-o nouă pandemie, se dorește menținerea controlului asupra populației și îngrădirea drepturilor și libertăților cetățenești, în așa fel încât mai marii lumii să-și poată îndeplini proiectele ce au ca prioritate satisfacerea unor interese pecuniare. Cel puțin în UE, acest pretext al pandemiei ar putea fi folosit pentru ieșirea din criza economică, inclusiv prin revenirea la importul de gaz ieftin din Rusia — subiect tabu în contextul sancțiunilor actuale, dar care devine brusc „negociabil” în fața unei „urgențe sanitare globale”.

Cine beneficiază de fapt? Industria farmaceutică, care a înregistrat profituri record în perioada COVID-19. Structurile birocratice supranaționale (OMS, Comisia Europeană), care și-au extins dramatic atribuțiile în pandemie. Guvernele aflate în criză de legitimitate, care găsesc în „starea de urgență” un instrument convenabil de amânare a alegerilor și de limitare a protestelor.

Cronologia este, cel puțin, interesantă: la doar câteva săptămâni după expirarea armistitiului Iran-SUA-Israel (22 aprilie 2026), după ce prețurile combustibililor au explodat în România (locul 2 în UE la creștere în martie 2026), și exact în momentul în care guvernul Bolojan se prăbușește sub presiunea PSD și AUR — brusc, mass-media românească și occidentală sincronizează un mesaj pandemic. Coincidență?

Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi pe Radio Gold FM, începând cu ora 13:00. Înregistrarea integrală este disponibilă pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România și pe platforma goldtv.ro.