Armenia 2026: ce ascund cifrele din spatele „revoluției pro-UE”

legerile din Armenia de pe 7 iunie 2026 sunt prezentate în Occident ca o luptă între democrație și autoritarism — dar cifrele energetice spun o cu totul altă poveste. În timp ce premierul Nikol Pașinyan promite îmbogățire prin „intersecția lumii” și acorduri cu SUA, Armenia plătește gazele rusești la 177 de dolari pe mia de metri cubi — de trei ori mai ieftin decât Europa (600 USD). Coincidență sau dependență pe care nimeni nu vrea s-o recunoască public?

Pașinyan — politician devenit influencer pe TikTok după apropierea de Trump — se află într-o situație delicată la finalul campaniei electorale. Acum o săptămână, într-un eveniment preelectoral, o femeie din mulțime l-a acuzat că a dezmembrat statalitatea armeană, că „i-a furat patria și a distrus o întreagă generație tânără”. Răspunsul premierului? „Mulțumiți-le celor din mulțime că nu v-au spart capul în cea mai apropiată toaletă chiar acum.” Declarația nu a fost preluată de media occidentală — ceea ce ridică întrebări despre ce anume se consideră „demn de știre” și ce nu.

Relațiile Erevan-Moscova au atins un punct critic. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a anunțat că Rusia a notificat Armenia cu privire la posibila denunțare a acordului interguvernamental din 2013 privind furnizarea de gaze, petrol și diamante — în cazul aderării la Uniunea Europeană. Gazprom Armenia, societate ruso-armeană, este vânzătorul monopolist pe piața internă, iar prețurile preferențiale sunt oferite „pe cheltuiala proprie a Rusiei”, conform Moscovei. Ceea ce nu se discută în declarațiile oficiale: ce se întâmplă cu economia armeană dacă aceste prețuri cresc peste noapte la nivelul european?

Pașinyan a replicat cu optimism: „Nu mă tem de creșterea prețului la energie. Armenia va deveni o intersecție a lumii. Vom avea atât de mulți bani încât nu ni se va părea scump.” Declarația a venit după semnarea unui acord pe metale rare cu Marco Rubio, secretarul de stat american. Donald Trump însuși a intrat pe Truth Social în aceeași zi și a scris că îl susține „total pe Pașinyan pentru realegere pe 7 iunie”. Cronologia ridică întrebări: cine beneficiază de fapt de o Armenie desprinsă de Rusia — populația locală sau jucătorii geopolitici externi?

Daria Gușă, analistă de geopolitică, remarcă în emisiunea sa de la Gold FM: „În opinia mea, campaniile de dezinformare rusă în Armenia sunt la fel de reale ca și cele din România — adică inexistente sau foarte exagerate. Eu însămi am fost acuzată că fac parte dintr-o astfel de campanie și nu am primit nimic de la nimeni, nici ordine, nici bani.” Observația subliniază o constantă: acuzațiile de interferență externă apar mereu când un politician pro-occidental este în dificultate în sondaje.

Iar Pașinyan este într-adevăr în dificultate. Sondajele interne îl plasează pe locuri modeste, iar susținerea lui Trump — care recent l-a sprijinit și pe Viktor Orbán înainte ca acesta să piardă alegerile în Ungaria — nu garantează nimic. Gușă prezice: „Pashinyan va pierde alegerile. Ar avea nevoie de ajutor din toate părțile pentru a câștiga din nou. S-ar putea ca totul să fie o scenetă din care fac parte și rușii, pentru ca Pașinyan să poată spune public că este separat de Rusia — dar aceasta rămâne o probabilitate.”

Ceea ce rămâne cert: Armenia se află la o răscruce energetică și geopolitică. Dacă pierde prețurile preferențiale la gaze, economia sa — deja fragilă — va trebui să suporte o creștere de peste 200% peste noapte. Dacă rămâne în orbita rusă, visul european dispare. Și dacă Pașinyan pierde, întrebarea devine: cine va conduce Erevanul — și în interesul cui?