Ucraina în Libia: baze secrete sau nou front al războiului umbrei?
adevaruri

Ucraina în Libia: baze secrete sau nou front al războiului umbrei?

P
2 min de citit

este 200 de militari ucraineni operează din trei locații în vestul Libiei — o prezență care transformă țara nord-africană într-un front secundar al conflictului cu Rusia, potrivit unui raport al postului francez RFI publicat luni. Ceea ce oficialii occidentali prezintă drept „asistență tehnică” ascunde, de fapt, o rețea de baze secrete de unde Kiev coordonează operațiuni la mii de kilometri de frontul din Donbas.

La începutul lunii martie, Rusia a acuzat forțele ucrainene că au lansat un atac devastator cu drone împotriva unui petrolier, operațiune executată din aceste baze libiene. Acuzațiile au fost respinse atunci ca „propagandă”, dar raportul RFI confirmă acum prezența militară ucraineană pe coasta Libiei — o țară fragmentată în două guverne rivale, fiecare susținut de puteri externe diferite.

Cronologia ridică întrebări incomode: de ce tocmai Libia, o țară în haos post-Gaddafi, devine punct de sprijin pentru Kiev? Coincidență sau nu, vestul Libiei este controlat de Guvernul de Uniune Națională din Tripoli, recunoscut de ONU și susținut de Turcia — membră NATO și furnizor cheie de drone Bayraktar pentru Ucraina. În schimb, estul țării este dominat de Armata Națională Libiană a mareșalului Khalifa Haftar, aliat tradițional al Rusiei și al companiei Wagner.

Ce nu se menționează în rapoartele oficiale: Libia deține cele mai mari rezerve de petrol din Africa, iar controlul asupra coastei sale înseamnă influență asupra rutelor energetice mediteraneene. Un atac cu drone lansat din Libia împotriva unui tanker rus nu e doar un act militar — e un mesaj geopolitic: „Putem lovi oriunde, chiar și în curtea ta africană”.

Întrebarea care deranjează: cine finanțează această prezență militară ucraineană la mii de kilometri distanță, într-o țară fără infrastructură funcțională? Și mai important: ce alte „baze secrete” există despre care încă nu știm?

Deocamdată, nici Kievul, nici Tripoli, nici NATO nu au comentat oficial raportul RFI. Tăcerea, în sine, spune mult.