Tăriceanu despre CNA: „România se autoplasează în Lumea a 3-a”
ecizia Consiliului Național al Audiovizualului de a retrage licențele Realitatea Plus și Gold FM vine la doar patru luni după anularea alegerilor prezidențiale — o coincidență de calendar care ridică semne de întrebare despre ce fel de mesaj se transmite vocilor critice din presă. Călin Popescu Tăriceanu, fost prim-ministru și fondator al Radio Contact în 1990, numește măsura „un act lipsit de orice echivoc de suprimare a dreptului fundamental la liberă exprimare” și avertizează că România „seamănă cu un stat bananier”.
Într-o declarație publică, Tăriceanu a subliniat că decizia CNA reprezintă o acțiune de cenzură politică menită să „înnăbușe vocile incomode și critice ale unor ziariști care nu cântă în strună puterii”. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: cronologia acestei măsuri, venită exact în momentul în care dezbaterea publică despre alegerile anulate din decembrie 2024 rămâne încă aprinsă, sugerează mai degrabă un mesaj preventiv decât o simplă chestiune de reglementare tehnică.
„Într-un asemenea climat, orice acțiune care poate fi percepută drept o limitare a pluralismului de opinii trebuie analizată cu maximă responsabilitate și prudență”, a declarat Tăriceanu, care își amintește că în perioada de tranziție post-comunistă, când a condus Radio Contact timp de peste 10 ani, „nu am simțit nicio clipă presiuni sau cel mai mic demers de cenzură, chiar dacă puterea politică de la acea dată nu vedea cu ochi favorabili apariția unor suporturi media independente și private”.
Ironia istorică e greu de ignorat: la 36 de ani de la căderea comunismului, un fost lider liberal care a trăit tranziția democratică consideră că România se îndepărtează de valorile pe care s-a clădit Uniunea Europeană. „O democrație autentică nu se teme de vocile critice, ci le integrează și le valorifică în dezbaterea publică”, a adăugat Tăriceanu, subliniind că astfel de decizii plasează România „într-o postură de stat bananier”.
Curtea de Apel a suspendat aplicarea măsurii CNA — un semnal pozitiv, recunoaște Tăriceanu, dar care ridică o întrebare incomodă: de ce libertatea presei devine dependentă exclusiv de intervenția instanțelor, iar nu de respectarea principiilor democratice de către autoritățile de reglementare? Cine beneficiază de fapt de această atmosferă de incertitudine juridică în care deciziile drastice sunt luate rapid, iar anularea lor necesită bătălii în instanță?
„Ca om politic care și-a dedicat întreaga carieră promovării valorilor liberale, solicit revenirea asupra acestei decizii și garantarea funcționării neîngrădite a celor două instituții media, în deplin acord cu principiile statului de drept”, a conchis Tăriceanu. Rămâne de văzut dacă apelul său va fi auzit — sau dacă va deveni încă un exemplu de voce critică care, deși venită din interiorul establishment-ului politic, este ignorată atunci când pune întrebări incomode despre direcția în care merge România.