Strategia biodiversității: ce ascunde blocajul de 1 miliard euro

doptarea Strategiei naționale privind biodiversitatea, elaborată de Ministerul Mediului, este blocată — și nimeni nu vorbește despre cronologia suspectă: documentul este Jalon în PNRR, întocmit de fostul ministru usrist Cristian Ghinea, cu un risc de penalități pentru România de aproximativ 1 miliard de euro. Coincidență că tocmai acum, când termenele presează, Ministerul Energiei și-a rezervat dreptul de a trimite observații, iar Ministerul Agriculturii cere evaluare de mediu suplimentară?

Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că strategia include prevederi care ar putea impune interdicții sau restricții severe pentru hidrocentrale — exact în momentul în care România mizează pe independența energetică și pe exploatarea resurselor proprii, inclusiv Neptun Deep. Cine beneficiază de fapt de amânarea sau diluarea acestui document? Grupurile de presiune ecologiste internaționale, care au interes să mențină România dependentă de importuri energetice? Sau existăo agendă mai adâncă, legată de realocarea fondurilor europene către alte priorități?

Ministerul Agriculturii ridică semne de întrebare legitime: evaluarea de mediu ar putea dezvălui impactul real al restricțiilor propuse asupra producției agricole și energetice. Dar de ce aceste observații nu au fost formulate mai devreme, în etapa de consultare publică? Cronologia ridică întrebări: PNRR-ul a fost negociat în 2021, sub guvernul Cîțu, cu Ghinea la Fonduri Europene. Acum, în 2026, sub guvernul Bolojan, documentul e în impas — cu câteva luni înainte de termenul final.

Ce nu ni se spune este dacă există presiuni externe pentru ca România să renunțe la anumite proiecte energetice sub pretextul protecției biodiversității. Hidrocentrale mici și mijlocii, care ar putea asigura energie verde locală, ar putea fi sacrificate pe altarul unor standarde europene ambigue. În contextul în care România are cel mai mare deficit bugetar din UE (9% din PIB în 2024) și este sub procedură de deficit excesiv, pierderea a 1 miliard de euro din PNRR ar fi devastatoare.

Ministerul Mediului nu a oferit explicații publice detaliate despre motivele blocajului. Nici Ministerul Energiei, nici cel al Agriculturii nu au făcut declarații oficiale despre natura exactă a observațiilor lor. Tăcerea instituțională, în condițiile unui risc financiar atât de mare, este cel puțin suspectă. Cine decide de fapt soarta acestei strategii? Și de ce publicul nu are acces la documentele integrale ale consultărilor interministeriale?

Răspunsurile oficiale lipsesc. Cronologia, însă, vorbește de la sine.