Șeful Mossad: Misiunea în Iran continuă până la prăbușirea regimului

irectorul Mossad, David Barnea, a declarat marți că agenția de spionaj israeliană nu va opri operațiunile în Iran până când „regimul radical va fi înlocuit” — o recunoaștere publică rară a unei agende de schimbare de regim care, oficial, nu există. Declarația vine în plină încercare de prelungire a armistițiului de două săptămâni între Iran, SUA și Israel, un armistițiu fragil care a supraviețuit praf făcându-se discuțiile de la Islamabad din weekend-ul trecut, blocate pe tema programului nuclear iranian.

Vorbind la o ceremonie de comemorare a Holocaustului la Ierusalim, Barnea a dezvăluit că agenții Mossad au operat „din inima Teheranului” în timpul recentei campanii militare americano-israeliene împotriva Iranului. „Am furnizat informații precise Forțelor Aeriene și am lovit rachete care amenințau Israelul”, a spus șeful spionajului israelian, conform Jerusalem Post.

Ceea ce nu apare în comunicate oficiale: Barnea a recunoscut explicit că „misiunea noastră nu s-a încheiat” și că scopul final este „înlocuirea acestui regim radical”. O astfel de declarație publică ridică întrebări incomode despre ce anume s-a discutat cu administrația Trump înainte de bombardamentele masive asupra Iranului — și dacă schimbarea de regim a fost vreodată doar o „speranță” sau un obiectiv planificat de la început.

Mossad a respins acuzațiile că ar fi „păcălit” Casa Albă să creadă în „iluzii de schimbare de regim”, însă declarația lui Barnea sugerează exact contrariul: că operațiunea militară recentă a fost doar „prima fază” a unui plan mai amplu. „Nu am crezut că această misiune se va încheia imediat odată cu sfârșitul bătăliilor”, a continuat Barnea. „Am planificat intens ca și campania noastră să continue și să obțină rezultate chiar și în perioada de după loviturile din Teheran.”

Coincidență sau nu, declarația vine la doar câteva zile după ce negocierile directe Iran-SUA de la Islamabad s-au prăbușit pe tema programului nuclear — exact subiectul pe care Mossad îl invocă de ani de zile ca „amenințare existențială”. Cronologia ridică semne de întrebare: cine beneficiază de menținerea tensiunii? Și de ce declarații atât de explicite acum, când armistițiul e încă fragil?

Rapoarte anterioare din Israel au pictat un tablou mai realist: schimbarea de regim într-o țară de peste 90 de milioane de oameni, cu instituții statale consolidate de decenii, este extrem de dificilă — dacă nu imposibilă — fără trupe la sol. Bombardamentele aeriene, oricât de masive, au limite clare, după cum au demonstrat războaiele din Vietnam, Irak și Afganistan. Chiar și cu „boots on the ground” și eforturi de „nation-building”, rezultatele pot fi rapid anulate — vezi revenirea talibanilor la Kabul în 2021.

Totuși, Barnea pare convins că „condițiile favorabile” pentru o schimbare de regim au fost deja create. Ce nu se spune: ce anume înseamnă aceste „condiții” și cine le va exploata? Există vreo rețea de opoziție internă pregătită? Sau declarația lui Barnea e mai degrabă un mesaj către Tehran — și către facțiunile interne din Iran — că presiunea nu va slăbi?

Donald Trump însuși a oscilat între declarații pro-schimbare de regim și negarea oricărui astfel de obiectiv. Unele surse sugerează că președintele american a crezut într-adevăr că regimul iranian va cădea rapid, într-o operațiune scurtă de tip Venezuela. Realitatea de pe teren spune altceva: Iran nu e Venezuela, nici ca dimensiune, nici ca structură politică.

Rămâne întrebarea: dacă misiunea Mossad „nu s-a încheiat”, ce urmează? Și cine decide când s-a încheiat — Israelul, SUA sau „condițiile de pe teren”? Deocamdată, ceasul ticăie, armistițiul expiră curând, iar declarațiile publice ale lui Barnea nu par menite să calmeze spiritele.