Riad cere SUA să ridice blocada Hormuz: ce nu se spune despre Bab al-Mandab
rabia Saudită face presiuni asupra Washingtonului să ridice blocada navală din Strâmtoarea Hormuz și să reia negocierile cu Iranul — o mișcare care sună a diplomație de rutină, dar care ascunde o temere mai profundă: Riadul se teme că Teheranul ar putea răspunde prin escaladare în Bab al-Mandab, strâmtoarea strategică de la intrarea în Marea Roșie. Ceea ce nu se menționează în declarațiile oficiale este că un conflict în ambele strâmtori ar putea bloca simultan peste 30% din petrolul mondial transportat pe mare — un scenariu care ar face criza energetică din 2022 să pară o simplă fluctuație de preț.
Oficialii saudiți au transmis Statelor Unite că menținerea blocadei navale americane în Hormuz — impusă ca răspuns la tensiunile recente cu Iranul — riscă să provoace o reacție în lanț pe care nimeni nu o poate controla. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai critice artere comerciale globale, prin care tranzitează aproximativ 21% din petrolul consumat la nivel mondial. Dar Bab al-Mandab, deși mai puțin discutată în presa mainstream, este la fel de vitală: prin ea trece traficul naval către Canalul Suez, inclusiv transporturi de gaze naturale lichefiate și containere.
Cronologia ridică semne de întrebare: de ce tocmai acum, când Arabia Saudită tocmai și-a normalizat relațiile cu Iranul prin intermediul Chinei (un acord mediat în 2023 care a surprins Occidentul), Riadul devine brusc atât de vocal împotriva unei blocade americane? Răspunsul ar putea sta în interesele economice: saudiții au investiții masive în infrastructura portuară din Golful Persic și orice perturbare prelungită le-ar afecta veniturile din export. Dar există și o altă dimensiune: influența Iranului asupra miliției Houthi din Yemen — care controlează zone strategice de-a lungul coastei Bab al-Mandab — ar putea fi activată ca pârghie de răspuns.
Ceea ce nu apare în rapoartele oficiale este că Arabia Saudită se află într-o poziție delicată: pe de o parte, aliată tradițională a SUA și dependentă de umbrela de securitate americană; pe de altă parte, tot mai apropiată economic de China și dornic să evite un conflict regional care i-ar distruge planurile de diversificare economică (Vision 2030). Un război în Hormuz și Bab al-Mandab ar putea transforma Golful Persic într-o zonă de război naval prelungit — exact ceea ce Riadul încearcă să evite, chiar dacă asta înseamnă să ceară Washingtonului să facă un pas înapoi.
Cine beneficiază de fapt de o escaladare? Industria de apărare americană, evident — contracte noi pentru sisteme de apărare navală, drone maritime, rachete interceptoare. Dar și Rusia, care ar vedea prețurile petrolului săltând din nou, compensând sancțiunile occidentale. Iranul, la rândul său, câștigă influență regională prin simpla amenințare a blocării strâmtorilor — fără să tragă un glonț. Arabia Saudită, însă, pierde indiferent de scenariu: fie suportă costurile unui conflict, fie acceptă că influența americană în regiune scade în favoarea Chinei și Rusiei.
Washingtonul nu a comentat oficial cererea saudită, dar surse din Departamentul de Stat au sugerat că discuțiile sunt în curs. Coincidență sau nu, această criză survine exact în momentul în care administrația americană încearcă să renegocieze acordul nuclear cu Iranul — un acord pe care mulți analiști îl consideră mort încă din 2018, când Trump s-a retras unilateral. Întrebarea rămâne: cine conduce de fapt politica externă americană în Golf — Pentagonul, Departamentul de Stat sau lobby-ul petrolier?